x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Relatii 12 obiceiuri prin care pierzi respectul celorlalți

12 obiceiuri prin care pierzi respectul celorlalți

de Anastasia Paul    |    20 Feb 2024   •   18:30
12 obiceiuri prin care pierzi respectul celorlalți
Sursa foto: Hepta

Respectul reprezintă fundamentul pentru relațiile constructive, însă anumite obiceiuri negative pot eroda bunăvoința persoanelor apropiate. 

Cultivate inconștient de-a lungul anilor, aceste comportamente transmit disprețul față de ceilalți, care închid treptat ușile către cooperare și împlinire. De la acționarea îndreptățită și superioră ori învinovățirea celorlalți, până la egoism, lipsa de considerație, a manierelor de bază și a autocontrolului, toate provoacă lipsa de respect din partea celor din jur. 

1. Nepolitețea
Afișarea unor comportamente nepoliticoase, cum ar fi întreruperea celorlalți atunci când vorbesc, ignorarea nevoilor și cererilor rezonabile ale oamenilor sau vorbirea pe un ton aspru, condescendent, transmite o lipsă de respect. Când nu dai dovadă de curtoazie și considerație față de cei din jurul tău, este de înțeles ca aceștia să-și piardă respectul față de tine.

De exemplu, întreruperea unui coleg în timp ce își expune ideea în timpul unei întâlniri arată că nu prețuiești contribuția lui. În mod similar, dacă asculți muzică fără a ține cont de colegii de   cameră care încearcă să studieze sau să doarmă, înseamnă lipsa de considerare care erodează respectul reciproc.

2. Lipsa de integritate personală
Fiabilitatea și integritatea ta personală sunt puse sub semnul întrebării atunci când minți, înșeli, furi sau ai o etică dubiosă care contrazice valorile tale declarate.

De exemplu, dacă răspândești bârfe și zvonuri nefondate dar te prezinți ca un prieten drept, înșelăciunea sugerează o lipsă de integritate care diminuează respectul în relații. Alternativ, dacă susții cu fermitate practici etice de afaceri, dar apoi îți aperi denaturarea datelor de vânzări către clienți atunci când profiturile sunt în scădere, oamenii văd ipocrizia dintre cuvintele și acțiunile tale.

3. Acţiuni îndreptăţite şi superioare
Obiceiurile care cer privilegii speciale, abuzează de poziții de statut sau de putere sau considerarea că ceilalți sunt inferiori, toate manifestă o atitudine de îndreptățire și superioritate. Astfel de comportamente creează dinamici sociale nesănătoase care erodează inevitabil respectul, în timp.

De exemplu, un CEO care îi mustră pe subalterni în mod public, le cere altora să lucreze în weekend-uri, în timp ce el pleacă în vacanță sau își arogă meritul pentru realizările echipei creează resentimente. În mod similar, celebritățile care se așteaptă la un tratament VIP la restaurante sau magazine atrag rapid lipsa de respect a publicului.

4. Optuzitatea și judecata
Când refuzi să iei în considerare alte perspective decât ale tale, respingi rapid ideile fără o considerație atentă sau permiți preconcepțiilor să-ți acopere înțelegerea unei persoane sau a unei situații, transmite o dispoziție închisă la minte și judecată. Acest lucru aduce lipsă de respect în timp, limitându-ți capacitatea de a te conecta, de a înțelege și de a învăța de la cei din jurul tău.

De exemplu, respingerea unui obicei local sau a unei credințe tradiționale ca fiind „primitive” sau „înapoiate”, bazată doar pe aspectul exterior, demonstrează ignoranță și lipsă de respect pentru acea cultură. În mod similar, respingerea unei propuneri a unui coleg, deoarece presupui că ideile tinerilor nu au merit, va descuraja contribuțiile inovatoare.

5. Minciună, exagereare, înșelare 
Minciuna, înfrumusețarea adevărului sau înșelarea oamenilor erodează încrederea care formează baza respectului în orice relație. Când alții nu te mai pot crede pe cuvânt, îndoiala aruncă o umbră asupra caracterului tău și asupra fiabilității declarațiilor tale viitoare.

De exemplu, susținerea expertizei sau a conexiunilor care îți lipsesc pierde timpul oamenilor și generează resentimente atunci când adevărul iese la iveală. În mod similar, a face promisiuni fără acoperire sau scuze care nu sunt urmate de o îndreptare a situație erodează încrederea în responsabilitatea ta. Odată pierdute, încrederea și respectul necesită efort pentru a le recâștiga.

6. Învinovățire
Învinovățirea în mod obișnuit a colegilor, subordonaților, sistemelor sau circumstanțelor externe pentru erori sau neglijențe sugerează incapacitatea de a-ți asuma responsabilitatea pentru acțiunile tale. Responsabilitatea câștigă respect, în timp ce arătarea cu degetul și scuzele îl diminuează.

De exemplu, învinovățirea continuă a software-ului de contabilitate, a secretarei sau a „defecțiunilor de comunicare” atunci când raportarea erorilor iese la suprafață nu va masca supravegherea și diligența inadecvate. Liderii adevărați sunt responsabili pentru performanța organizațională și lucrează pentru a aborda problemele fundamentale în mod transparent, indiferent de vină.

7. Încălcarea promisiunilor și angajamentelor
Când îți iei angajamente ferme de a respecta termenele limită, de a participa la evenimente, de a finaliza proiecte sau de a-ți respecta în alt mod cuvântul, dar nu reușești, respectați din nou și din nou, oamenii se îndoiesc de fiabilitatea ta și cât de mult respecți timpul și planurile celorlalți. Lipsa termenelor limită cu explicații slabe, întârzierea permanentă la întâlniri sau anularea frecventă a aranjamentelor în ultimul moment, toate demonstrează că nu ești om de cuvânt.  

8. Amânarea și găsirea de scuze

Când amâni în mod cronic lucrurile până în ultimul minut, lași sarcinile să întârzie la nesfârșit sau oferi justificări transparente, transmite o motivație lipsită de strălucire și lipsă de respect față de membrii echipei care se bazează pe tine.

De exemplu, dacă îți lași partea de muncă să se acumuleze până când colegii sunt forțați să intervină pentru a salva un proiect de la ratarea termenului limită, lasă impresia că nu le respecti timpul. În mod similar, scuzele care nu au fost clarificate reflectă o responsabilitate slabă, scăzând treptat respectul.

9. Proaste maniere
Manifestarea unor maniere neglijente și a unei etichete sociale inconștiente comunică mai degrabă nepăsarea decât respectul pentru gazde, oaspeți sau unități. Comportamentul, cum ar fi să te scobești între dinți lao cină formală, să nu răspunzi la evenimente care necesită numărul exact de invitați sau să nu îți scoți pălăria în anumite locuri transmite că ești ma idegrabă absorbit de tine. 

În mod similar, nu îi ajuți pe alții să  deschidă ușa, atunci când au nevoie, nu stai la rând la  cozile de la ghișeele aglomerate sau nu strângi gunoiul după tine demonstrează disprețul față de ceilalți. Astfel de obiceiuri erodează treptat respectul reciproc.

10. Imaturitate și nesăbuință
Când gândești și acționezi frecvent impulsiv fără a lua în considerare consecințele, permiți emoțiilor copilărești, cum ar fi furia, gelozia sau entuziasmul să treacă peste o judecată mai bună, sau te angajezi în asumarea iresponsabilă de riscuri, transmite imaturitate și aduce lipsa de respect din partea oamenilor. Ne așteptăm la o maturitate rezonabilă și autodisciplină de la adulții funcționali. Cei care reacționează copilăresc atunci când sunt frustrați, fac scene în public, aleg lupte pentru ego-uri sau conduc cu nesăbuință și pun în pericol atât pe ei înșiși, cât și pe alții, demonstrează abilități slabe de viață. Aceste obiceiuri comunică imaturitatea emoțională mai degrabă decât maturitatea demnă de egalitate.

11. Ipocrizie
Puține calități perturbă respectul mai mult decât ipocrizia flagrantă și standardele duble. Credibilitatea și integritatea suferă atunci când cuvintele, atitudinile și comportamentele tale intră în conflict cu valorile tale declarate sau contrazic așteptările pe care le impui altora.

Liderii politici care pledează pentru etica în guvern în timp ce deturnează fonduri sau evangheliști celebri prinși în scandaluri sexuale sunt un astfel de exemplu. Disprețuim instinctiv ipocrizia. Dar versiunile de zi cu zi generează și dispreț, cum ar fi managerii care cer punctualitate rigidă, dar ei întârzie fără remuşcări, erodând respectul organizaţional.

12. Neavând autocontrol sau disciplină
În esență, avem tendința de a ne purta cu respect până când ni se oferă motive pentru a-l retrage, dar comportamentele neglijente, nedisciplinate și nesăbuite încordează chiar și această setare implicită. Când demonstrezi o incapacitate de a-ți controla izbucnirile, dai dovadă de lene cronică și iresponsabilitate, iei decizii prostești care creează dependență sau ești atras de ispite dăunătoare pe care le eviți în mod public, ceilalți se întreabă, pe bună dreptate, dacă meriti respect. Pierderea treptată a autocontrolului atrage un cost social în timp, pe măsură ce ceilalți își ajustează percepțiile și interacțiunile, din cauza erodării încrederii în fiabilitatea ta.

În timp ce câteva pot fi eliminate ca fiind proaste dispoziții sau capricii temporare, modelele consecvente de comportamente lipsite de respect, egoiste și necontrolate degradează în mod activ relațiile și reputația în timp, cu excepția cazului în care sunt luate măsuri conștiente pentru îmbunătățirea lor. 

Recomandări
Comportamentele nepoliticoase, egoiste, care nu arată curtoazie pentru nevoile altora sau pentru timpul lor, îi fac pe oameni să se întrebe dacă meriți respect.
A acționa cu două fețe înșelând oamenii sau demonstrând ipocrizie între cuvintele și acțiunile tale erodează stâlpii critici ai încrederii și integrității pe care îi cere respectul.
A da vina pe alții pentru propriile greșeli sau a dezamăgi oamenii în mod obișnuit sugerează o responsabilitate și fiabilitate slabe.
Mintea închisă, izbucnirile copilărești sau lipsa de autocontrol dezvăluie o maturitate subdezvoltată care își pierde statutul de adult.
Sentimentul de superioritate, dreptul și cererea de privilegii speciale pătează paritatea socială necesară pentru respect.
Manierele neglijente și eticheta inconștientă uzează cultivarea conștientizării grațioase și conștiincioase a celorlalți.

Concluzie
Respectul formează coloana vertebrală a cooperării și relațiilor sănătoase. Dar anumite comportamente omniprezente comunică egoism și chiar dispreț față de ceilalți. Nealinierea dintre cuvintele și acțiunile tale perturbă, de asemenea, credibilitatea. Aceste obiceiuri pot încorda respectul de bază pe care îl acordăm mai întâi asociaților și străinilor până când acesta se pierde complet. Deși cultivată inconștient de-a lungul anilor, moderația conștientă aduce recompense de durată. Cu conștientizare și disciplină, înlocuirea tiparelor nepotrivite poate răscumpăra respectul și transforma relațiile, potrivit newtraderu.com.

×
Subiecte în articol: relaţii obiceiuri