Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unele dintre teoriile lui Freud, considerate cândva inovatoare, sunt considerate acum depășite și chiar problematice. Am parcurs un drum lung în înțelegerea comportamentului uman și a minții de pe vremea lui Freud, astfel că este important să recunoaștem unde a greșit.
Nu este vorba despre discreditarea completă a lui Freud, ci despre a fi gânditori critici și a înțelege că chiar și cele mai influente figuri pot avea idei greșite.
1) Visele nu sunt întotdeauna simbolice
Freud era cunoscut pentru accentul pus pe analiza viselor. El credea că visele sunt o fereastră către dorințele și fricile noastre inconștiente, adesea pline de semnificații simbolice.
Dar psihologia modernă a evoluat de pe vremea lui Freud. Înțelegem acum că, deși visele pot reflecta uneori emoțiile și gândurile noastre, ele nu sunt neapărat pline de semnificații ascunse care așteaptă să fie descifrate.
A dezvăța această învățătură freudiană nu înseamnă a respinge cu totul importanța viselor. În schimb, este vorba despre recunoașterea faptului că nu orice vis este un mesaj codificat din subconștientul nostru.
Uneori, un vis despre zbor nu este despre dorințe reprimate sau ambiții neîmplinite - este doar un vis despre zbor.
2) Nu totul este despre Complexul Oedip
Teoria complexului lui Oedip a lui Freud, în care a sugerat că fiecare copil trece printr-o fază când este atras de părintele lor de sex opus, poate fi puțin șocantă.
Citește pe Antena3.ro
Deși unii copii pot experimenta într-adevăr sentimente complexe în timpul fazei lor de dezvoltare, aceasta nu este o regulă generală, așa cum a sugerat Freud.
Este esențial să dăm la o parte această teorie generală și să înțelegem, în schimb, diversele aspecte ale dezvoltării copilului.
3) Mintea inconștientă nu este un rezervor de dorințe reprimate
Teoria lui Freud despre mintea inconștientă sugerează că este un spațiu vast de depozitare pentru toate dorințele și traumele noastre reprimate. Vederea lui pictează o imagine destul de întunecată a sinelui nostru interior, nu-i așa?
Cu toate acestea, cercetările în neurobiologie și psihologia cognitivă au arătat că mintea inconștientă este, de asemenea, responsabilă pentru funcții pozitive, cum ar fi procesarea informațiilor, formarea de obiceiuri și chiar stimularea creativității.
Știați că unele dintre cele mai bune idei și abilitățile noastre de rezolvare a problemelor vin la noi atunci când nu ne gândim în mod conștient la problemă?
Acesta este adesea menționat ca un moment „aha” sau „Evrika”. Arată că mintea noastră inconștientă nu este doar un teren de gunoi pentru gânduri și sentimente nedorite, ci are și o putere de procesare cognitivă.
4) Femeile nu sunt doar „bărbați fără penis”
Teoriile lui Freud despre sexualitatea feminină, în special conceptul de „invidia față de penis”, sunt, fără îndoială, printre cele mai controversate. Freud a sugerat că femeile se simt incomplete și inferioare din cauza lipsei penisului, ceea ce duce la o invidie pe tot parcursul vieții față de bărbați.
Experiențele și identitățile femeilor nu sunt definite de absența organelor genitale masculine și nici nu gravitează în jurul invidiei față de bărbați.
5) Durerea emoțională nu este doar despre probleme nerezolvate din copilărie
Fixarea lui Freud pe experiențele primei copilării, ca rădăcină a tuturor durerilor emoționale, este ceva pe care trebuie să-l reconsiderăm. El a teoretizat că problemele nerezolvate din anii noștri de formare se manifestă ca nevroze la vârsta adultă.
Deși nu se poate nega semnificația experiențelor noastre timpurii, este reducționist să punem toată suferința emoțională asupra copilăriei noastre.
Viața este o călătorie, plină de suișuri și coborâșuri, bucurii și dureri. Ne confruntăm cu provocări, suferințe în dragoste și pierderi care pot provoca dureri emoționale în orice etapă a vieții.
Dezvățarea acestui concept freudian ne permite să îmbrățișăm întregul spectru al experiențelor noastre. Ne dă permisiunea de a simți durerea fără a fi nevoie să o urmărim până la o traumă din copilărie.
6) Nu toate comportamentele sunt determinate de sex
Afirmația lui Freud că orice comportament uman este condus de dorința sexuală a fost una dintre teoriile sale cele mai definitorii.
El a sugerat că tot ceea ce facem, de la alegerile noastre de carieră până la hobby-uri, este motivat de dorințele sexuale.
Psihologia contemporană sugerează o multitudine de alte motivații din spatele comportamentului uman, inclusiv dorința de stăpânire, căutarea cunoașterii și dorința de conexiune.
7) Boala mintală nu este rezultatul represiunii sexuale
Freud a legat adesea bolile mintale de represiunea sexuală, sugerând că suprimarea dorințelor noastre sexuale ar putea duce la simptome nevrotice.
Deși este adevărat că sentimentele reprimate pot contribui la stresul emoțional, atribuirea tuturor problemelor de sănătate mintală reprimării sexuale este o simplificare excesivă.
Bolile mintale sunt complexe și cu multiple fațete, adesea rezultând dintr-un amestec de factori genetici, de mediu și psihologici.
Prin dezvățarea acestei învățături freudiene putem promova o înțelegere mai nuanțată a sănătății mintale, empatia și reducând stigmatizarea celor care trăiesc cu boli mintale.
Este timpul să recunoaștem complexitatea acestor condiții, în loc să le reducem la teorii învechite.
8) Comportamentul uman nu este în întregime determinist
Viziunea deterministă a comportamentului uman a lui Freud, care sugerează că acțiunile noastre sunt în întregime determinate de motive inconștiente, trebuie să fie reconsiderată.
Implică faptul că nu avem liber arbitru, ceea ce este o viziune neputincioasă asupra capacității umane.
Psihologia modernă recunoaște că, în timp ce factorii inconștienți ne pot influența comportamentul, deținem și controlul conștient și capacitatea de a face alegeri.
Nu suntem doar produse pasive ale minții noastre inconștiente, ci agenți activi cu puterea de a ne modela viața.
Dezvățarea perspectivei deterministe a lui Freud ne permite să ne acceptăm rolul pe care îl jucăm în modelarea propriilor noastre destine. Pentru că la sfârșitul zilei, nu suntem doar marionete care dansează pe melodiile minții noastre inconștiente, potrivit geediting.com.
