De ce erau mai aproape de zei

"Omul este ceea ce mananca" sau "Spune-mi ce mananci ca sa-ti spun cine esti!" Ei bine, daca nu stiati, in primul caz autorul maximei este filosoful Ludwig Feuerbach, iar in cel de-al doilea, Brillat Savarin.

O serie de filosofi, scriitori si oameni de stiinta celebri demonstreaza prin viata lor ca nu e chiar un fleac a te preocupa de sanatatea ta si a manca ceea ce macar nu-ti face rau. Despre grija inteleptilor din vechime fata de sanatatea pe care o pot intretine prin hrana aflam cate ceva din scrierea lui Diogenes Laertios, "Despre vietile si doctrinele filosofilor". Socrate, de pilda, "avea obiceiul sa spuna ca-i place cel mai mult mancarea care are nevoie de cele mai putine garnituri si bautura care nu-i deschide pofta pentru alta", pentru ca, avand mai putine nevoi, se simtea "mai aproape de zei". Poetul comic Aristofan l-a ridiculizat pe Socrate in piesele sale pentru puterea sa neobisnuita de a indura mult timp foamea. In fapt, filosoful iubea cumpatarea. Tot Diogenes scrie ca filosoful si matematicianul Pitagora nu le permitea discipolilor sa manance vietati, pe motiv ca si acestea au privilegiul de a avea suflet ca si omul. Pitagora si ai lui ii aduceau lui Apollo ofrande numai de natura vegetala. Se intelege ca Pitagora nu gusta carne. Empedocle, considerat inventatorul retoricii, l-a imitat pe maestrul sau Pitagora "in seriozitatea vietii si a conduitei sale", ceea ce ne face sa credem ca nici el nu consuma carne.

Zenon din Cition, intemeietorul doctrinei stoicilor, era si el de o mare cumpatare. Manca frugal si saracacios, mesele sale fiind compuse din painite, miere, fructe, smochine uscate si apa. Hrana sa nu era pregatita la foc, iar haina pe care o purta era subtire. Fie pentru cumpatare, fie pentru zgarcenie, iesise despre el vorba "indurator ca Zenon filosoful". Cu toate acestea, a murit la 98 de ani, fara a suferi de o boala anume.

Celebrul Diogene, nu Laertios, ci cel cu butoiul, propovaduia un ascetism de-a dreptul cinic. El refuza sa consume hrana pregatita la foc, preferand cruditatile, inclusiv pe acelea de natura... animala. Se spune ca ar fi zis ca se straduieste sa faca in viata invers decat ceilalti, lucru care i-a fost nefast, spunandu-se ca a murit dupa ce a consumat carne cruda de caracatita.

NU TOCANITEI DECADENTE. Isaac Newton nu a fost un vegetarian propriu-zis, se poate spune despre el doar ca spre sfarsitul vietii consuma foarte putina carne. Biografii celebrului fizician, care au cules date din surse originale, nu au gasit ceva concludent in acest sens. Asociatiile de vegetarieni de pretutindeni il trec insa pe lista celebrilor cu astfel de regim, deoarece ar fi onorant pentru ei ca Newton sa fi fost vegetarian.

Pornind de la ideea ca placerea de a manca sau rezistenta eroica la unele delicii alimentare defineste anumite tipuri de personalitate a omului, dar si a operei, francezul Michel Onfray a scris o delicioasa "critica a ratiunii dietetice". El se uita in gura si in farfuria unor filosofi si iata ce vede.

Michel Onfray scrie despre Jean-Jacques Rousseau ca "trupul lui accepta hrana numai in masura in care intretine viata". Cu alte cuvinte, Rousseau era un propovaduitor si un practicant al regimului lacto-vegetarian. Filosoful din secolul luminilor face o critica drastica gastronomiei si luxului in general. Dupa el, "tocanita de carne este felul tipic de mancare al decadentei". Iar daca noi credem azi ca francezii sunt niste rafinati in ale mancarii, el spune ca "numai francezii nu stiu sa manance, din moment ce le trebuie o arta atat de deosebita ca sa le faca mancarurile consumabile". Rousseau spune ca "marii scelerati se incranceneaza intru crima band sange". El sustine caracterul pasnic al unei persoane prin faptul de a fi lacto-vegetariana.

SARCOFAG. Nietzsche a sustinut "teza" potrivit careia hrana este si ea un mod de selectie a speciilor si a indivizilor. Propune o bucatarie piemonteza, bazata pe mancaruri "usoare, aeriene". Este impotriva alcoolismului, iar in loc de cafea sugereaza un ceai, dar numai dimineata. Cand s-a "convertit" la vegetarianism, Nietzsche era atat de violent in convingeri incat si-a ingrozit vechii prieteni repetandu-le mereu ca aceia care consuma carne fac din propriul lor stomac un sarcofag.

Despre Albert Einstein avem informatia ca doar in ultimul an al vietii ar fi renuntat la consumul de carne. Intr-o scrisoare din 1954 catre Hans Muehsam scrie ca poate trai destul de bine si fara grasimi, carne si peste, iar din alta, datata cu un an mai devreme, reiese ca manca uneori carne.

"A te abtine de la carne este de mare ajutor daca vrei sa te inalti spiritual" Mahatma Ghandi simbolul eliberarii Indiei "Daca voi sunteti asa increzuti ca animalele va sunt destinate pentru mancare, atunci mai intai omorati singuri voi acea vietate a carei carne vreti sa o mancati" Plutarh istoric "Pamantul ne face daruri din bogatiile sale, propunandu-ne mancarea lui curata, si ne invita la un ospat, care nu este innegrit de scurgere de sange" Pitagora filosof "Ne revoltam impotriva ignorantei si cruzimii, care, de altfel, nu se manifesta decat uneori impotriva oamenilor" Marguerite Yourcenar scriitoare

PRIETENII ANIMALELOR

Dintre toti scriitorii, despre George Bernard Shaw stim ca a fost un vegetarian dintre cei mai convinsi si militanti. Intrebat candva de un reporter de ce este vegetarian, el a raspuns ca este ca si cum l-ar intreba cineva de ce este decent. Raspunsul lui favorit in astfel de contexte era: "Animalele sunt prietenii mei, iar eu nu obisnuiesc sa-mi mananc prietenii". Cand si-a fracturat o mana, toata lumea ii spunea ca din cauza dietei fara carne oasele i se vor vindeca greu si prost. Dar dupa ce si-a facut o radiografie insusi medicul s-a minunat de perfecta sudare a oaselor si ligamentelor, incat Bernard Shaw a exclamat: "Cand voi muri voi lasa instructiuni sa se faca o manusa dupa mana mea ca s-o aveti ca amintire". Motivele pentru care George Bernard Shaw a devenit vegetarian au fost compasiunea pentru animale, grija pentru propria sanatate, dar si un sentiment foarte apropiat de orgoliu dat de faptul ca se putea abtine de la a consuma carne. Iata ce scrie despre acest lucru intr-o scrisoare catre Patrick Campbell: "Daca e sa ma compar cu alti scriitori, jurnalisti si dramaturgi cred ca sunt o persoana superioara; sunt perfect multumit de abstinenta mea fata de carne. Acesta este motivul superioritatii mele". Despre dreptul animalelor la viata ne-a ramas de la celebrul dramaturg aceasta maxima: "Cand omul vrea sa omoare tigrul asta se numeste sport, dar cand tigrul vrea sa omoare omul asta se numeste cruzime". Un alt scriitor adept al regimului alimentar fara carne a fost si clasicul rus Lev Nicolaevici Tolstoi. El spunea ca, omorand animalele pentru mancare, "omul distruge in sine toate simtirile sufletesti inalte - compasiunea si indurarea fata de alte creaturi vii, similare lui si, trecand peste sine, isi impietreste inima". Autorul romanului "Razboi si pace" mai spunea ca "nu poti sa doresti ca pe pamant sa fie pace si prosperitate in timp ce corpurile noastre sunt niste morminte in care sunt ingropate animalele moarte". "CIMITIRE UMBLATOARE". Leonardo da Vinci credea ca oamenii cu spirit grosolan sunt un "canal de alimentare", prin care mancarea doar intra si iese. Constantin Noica scrie despre marele renascentist ca era "vegetarian in chip firesc, poate si din dragoste pentru vietuitoare". Leonardo da Vinci scria: "Intr-adevar, omul este regele animalelor, caci, prin cruzimea sa, el le depaseste cu mult. Noi traim pe viata altora. Corpurile noastre sunt niste cimitire umblatoare! Va veni timpul cand omul va privi la un ucigas al animalelor la fel cum el priveste acum un ucigas de om". Se pare ca nu a trecut prea mult pana cand unii dintre noi ii privesc ca pe niste asasini pe semenii lor care omoara animale in scopul hranei.