Masuri de prevenire

De doua saptamani, Guvernul a aprobat "Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice", Consilierul ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor, Ioan Purica, explica rolul acestei strategii.

De doua saptamani, Guvernul a aprobat "Strategia nationala a Romaniei privind schimbarile climatice", Consilierul ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor, Ioan Purica, explica rolul acestei strategii.

Strategia este folosita in razboi si nu numai. Tact, planificare, viziune, previziune sunt trasaturile "Strategiei nationale a Romaniei privind schimbarile climatice". "Incepand cu acest an am cazut de acord ca trebuie sa implementam strategia privind schimbarile climatice care pe langa aspectele legate de Protocolul de la Kyoto ca atare, de valorificare de credite de emisii, trebuie sa tina cont de cresterea si de constientizarea opiniei publice si a economiei privind aceste aspecte. Din pacate, acum natura a avut acest rol", incepe Ioan Purica. Strategia este publicata in Monitorul Oficial si este rezultatul muncii unui colectiv comun de specialisti romani si specialisti din Danemarca si Olanda si a fost elaborata cu ajutor financiar din partea Agentiei Daneze de Protectie a Mediului, iar tot procesul a durat cateva luni.

PREVEDERI. "Strategia contine o serie de elemente privind aspectele legate de schimbari climatice in Romania nu numai din punctul de vedere al componentei, daca vreti de control este reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, ci si aspecte legate de vulnerabilitatea la schimbarile climatice, de planuri de emergenta, de reactii la schimbarile climatice care nu tin numai de mediul inconjurator efectiv, tin in principiu de economie, de intregul sistem national care trebuie sa absoarba toate procesele si daunele generate de schimbari climatice.

SCOP. Trebuie sa ajungem la un nou gen de privire asupra proceselor economice pentru ca va trebui sa ne construim niste rezerve de interventie la situatii de emergenta care vor reprezenta niste recuperari asteptate imediat. Miercurea trecuta s-a intrunit un grup de lucru, din mai multe domenii, al carui scop este sa intocmeasca planul de actiune asociat acestei strategii." Consilierul este de parere ca oamenii din diverse localitati trebuie sa inteleaga ca trebuie sa se adune pentru ca "intregul e mai mult decat suma partilor, deci grupul poate actiona mai mult decat poate face fiecare in parte. Acest gen de schimbare, de gandire apare atunci cand esti supus la niste conditii naturale grele si trebuie sa te adaptezi si trebuie sa intelegi puterea comunitatii", conchide Purica.

CAND A APARUT CONCEPTUL Profesorul doctor Ion Tecuci, specialist la Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, ne reaminteste faptul ca marile civilizatii s-au dezvoltat pe cursurile importante de apa. "Ceea ce e interesant este ca toate aceste regiuni, indiferent ca era in Egipt, in Mesopotamia sau in China, aveau cam aceleasi conditii climatice, adica cu perioade foarte ploioase si cu perioade secetoase. La inceput, au considerat ca aceste inundatii sunt niste razbunari ale naturii, sunt niste actiuni ale zeilor. Evident ca si-au dat seama ca nu pot sa astepte numai de la zei, ci trebuie sa faca si ceva pentru a se apara de inundatii. Atunci a aparut acest concept de lupta impotriva inundatiilor." CINE INCEARCA SA NE PROTEJEZE DE DEVASTATOARELE INUNDATII Ministerele si-au reunit fortele pentru elaborarea unei strategii de lupta impotriva inundatiilor. Sefa laboratorului Scheme de Amenajare si Gospodarirea Apelor din Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Elisabeta Oprisan, ne-a declarat: "In baza analizei din teritoriu, s-au facut proiecte, s-au facut niste planuri, s-au propus pe niste termene sa se faca o serie de lucrari pentru protectia zonelor predispuse acestui risc la inundare. Acum nu poti lua masuri fara sa se porneasca un angrenaj in care sa fie inclusi si utilizatorii de teren, Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarilor Rurale, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Transportului si Ministerul Economiei si comunitatea locala. E o treaba multisectoriala. Cand toate datele vor fi intr-un singur dosar, iar o autoritate interguvernamentala va fi responsabila de ele, atunci se va putea vorbi de responsabilitati". Laboratorul condus de specialistul Elisabeta Oprisan a inaintat partilor implicate o propunere de continut a acestei strategii. PRIMELE MASURATORI "Egiptenii incepusera sa masoare nivelurile Nilului, sunt cunoscute Ă«nilometreleĂ», masurau nivelurile pe care le marcau pe zidurile templelor. Avand o experienta in domeniu de 1500 de ani ajunsesera sa faca si prognoze. Comunicau din templu in templu, prin oameni depesa, se ducea cu o chestie scrisa, spunea: Ă«Atentie ca la Memfis nivelul a atins cota cutare. E posibil ca la voi sa ajunga apa foarte mare, luati-va masuri!Ă» Singura masura pe vremea aceea era sa se retraga", adauga Ion Tecuci.