x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Otrava din aer, apa si sol

0
08 Aug 2005 - 00:00

O influenta foarte mare asupra mediului inconjurator o are poluarea cu diferite substante a aerului, apei si solului. Nivelul ridicat de poluare are consecinte nefaste asupra climei, determinand importante schimbari climatice. Aceste schimbari au efect atat asupra oamenilor si animalelor cat si a vegetatiei. In continuare vom analiza cauzele si efectele pe care le are poluarea pe cele trei sectoare in parte: apa, aer, sol.

POLUAREA
O influenta foarte mare asupra mediului inconjurator o are poluarea cu diferite substante a aerului, apei si solului. Nivelul ridicat de poluare are consecinte nefaste asupra climei, determinand importante schimbari climatice. Aceste schimbari au efect atat asupra oamenilor si animalelor cat si a vegetatiei. In continuare vom analiza cauzele si efectele pe care le are poluarea pe cele trei sectoare in parte: apa, aer, sol.

Majoritatea toxinelor din aer provin din arderea combustibililor in industrii energetice, producatoare, constructii si transport. Substantele toxice din aer sunt acei agenti poluanti care provoaca boli foarte grave, afectand sistemul imunitar si pe cel nervos, precum si afectarea aparatului respirator. Cele mai grave rezultate ale poluarii aerului sunt observate la copiii nascuti cu malformatii, numarul mare al bolnavilor de cancer sau alte efecte adverse constate de-a lungul timpului. Principalele tipuri de agenti poluatori includ benzenul, care se gaseste in benzina, substantele provenite din agenti lavabili, clorura de metilen care e folosita ca solvent in industrie, dioxidul de carbon(CO2), metanul (CH4), petroxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) si hexafluorura de sulf (SFs).

Toate aceste emisii de gaze cu efect de sera dupa 1990 au scazut deoarece a fost redusa activitatea agentilor poluatori si s-a investit foarte mult in utilaje pentru imbunatatirea protectiei mediului. O importanta sursa de poluare a aerului si a solului o constituie deseurile. In zonele arealelor neamenajate pe care se depoziteaza deseurile menajere si industriale au loc transformari fizice, chimice si biologice care dau nastere unui levigat ce polueaza aerul si solul. Aerul prin mirosul neplacut degajat si solul prin substantele toxice care patrund in panza freatica.

SOLUL. Poluarea din sol are un efect mai putin major asupra schimbarilor climatice. Din contra, acestea influenteaza negativ solul prin instalarea unor fenomene de aridizare cu efecte negative asupra destructiei materiei organice si a celorlalti componenti ai solului. "Excesele de precipitatii au un efect puternic degradator asupra solului prin accentuarea proceselor de eroziune de suprafata prin apa, urmate de alunecarile de teren", spune profesor doctor Radu Lacatusu de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectie a Mediului.

Agenti poluanti gasim atat pe, cat si in sol. Acestia ajung in apele freatice putand fi asimilati de plante sau interceptati in apa din fantana, care de regula este folosita ca apa potabila. Cei mai importanti agenti poluatori provin din industria extractiva si de prelucrare a minereului si a titeiului, din activitatea urban-gospodareasca, dar si din aplicarea incorecta a ingrasamintelor organice, a pesticidelor si mineralelor. "In Romania suprafetele poluate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, mercur) se ridica la 80.000 de hectare, iar cele cu hidrocarburi petroliere si apa sarata provenita din procesul de extractie este de 50.000 de hectare", a spus Radu Lacatusu. De asemenea, a spus ca aceste metale grele ajunse in sol raman acolo sute de ani, concentratia scazand foarte putin, chiar nesemnificativ. Solurile cu o concentratie mare de poluare sunt in Copsa Mica, Baia Mare si Slatna. De asemenea, la Valea Calugareasca si Turnu Magurele exista halde cu cenusa piritica, care este antrenata prin deflatie (vant) si depusa pe sol.

APA. Conform datelor furnizate de Administratia Nationala Apele Romane in tara exista 359 de surse semnificative de poluare a apelor. Mai mult de jumatate, adica 59,6% sunt surse municipale, 31,5% sunt industriale, iar 8,9% sunt agricole. Din intreaga lungime a raurilor din Romania numai 11,1% sunt intr-o stare ecologica foarte buna, 38% sunt in stare ecologica buna, iar 32,4% sunt in stare ecologica moderata. In stare nesatisfacatoare sunt 14,2% iar in stare foarte rea sunt 4,2%. Poluarea cea mai ridicata este inregistrata pe o lungime totala de 1.609 km, pe raurile din bazinele hidrografice Somes- Tisa, Mures, Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret si Prut. Pentru imbunatatirea calitatii apelor Romania trebuie sa cheltuiasca 16,86 de miliarde de euro pana la sfarsitul anului in curs.

PRIMAVARA S-AR PUTEA SA PICE INTR-O MARTI SI-O JOI
Fenomenele extreme care au avut loc la noi in tara in ultimii ani au fost determinate de diferiti factori.

Acesti factori au efecte atat la scara mondiala, cat si la scara regionala (intelegem tara), conducand la importante schimbari climatice. Cei mai importanti factori sunt defrisarile masive, cresterea concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera (CO2) ce conduce la incalzirea globala, topirea ghetarilor de la pol, activitatea vulcanica exagerata. Astfel, in tara noastra, a crescut aparitia fenomenelor de extrema: seceta- inundatii, trecerea brusca de la temperaturi mari la temperaturi foarte scazute. Au aparut fenomene climatice noi: tornadele si manifestari de tip ploi de diverse feluri. Un alt factor important este scurtarea anotimpurilor de tranzitie. "Cu timpul vom avea doua anotimpuri: vara si iarna, iar primavara si toamna s-ar putea sa pice intr-o marti si-o joi", a spus Ioan Purica, consilierul ministrului Mediului. Romania va trebui sa aiba un nou fel de economie, astfel incat sa aloce mai mult ca rezerva de protectie si interventie.

EDUCATIE. Daca pana acum cetatenii nu stiau cum trebuie sa se comporte in situatii de urgenta (vezi seceta din 2003 si inundatiile de anul acesta), acum ei vor fi educati in aceasta privinta, astfel incat sa stie cum trebuie sa actioneze cand primesc o avertizare din partea Ministerului Mediului sau Administratiei Nationale de Meteorologie. "Totodata, trebuie regandit planul de actiune a autoritatilor in asemenea situatii. Trebuie sa colaboram cu statele unde fenomenele de extrema sunt prezente de mai mult timp. Cu siguranta trebuie sa avem pe stoc utilaje si masini de interventie in situatii de criza, materiale de constructii, echipamente etc., iar asta inseamna sume foarte mari blocate", a spus Ioan Purica.

KYOTO. Romania a ratificat din 1997, prin Legea 3/2001, Protocolul de la Kyoto cu privire la reducerea gazelor cu efect de sera. Acesta a intrat in vigoare din 14 februarie anul acesta, avand ca scop incetinirea procesului de incalzire globala. Principalele gaze cu efect de sera cunoscute sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), petroxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) si hexafluorura de sulf (SFs). Mare parte din tarile cu o industrie activa au acceptat sa reduca emisiile poluante, mai putin SUA si Australia. Conform protocolului, statele semnatare se obliga ca pana in 2012 sa diminueze cu 5% nivelul actual al emisiilor de gaze cu efect de sera sub nivelul emisiilor din 1990, in baza unor cote stabilite cu fiecare tara in parte. Deoarece Romania este una dintre tarile cu o economie in tranzitie, anul de referinta este 1989.

REZULTATE. Romania poate vinde dreptul de emisie. "Noi am ajuns la o cadere de 40% a dreptului de emisie de gaze cu efect de sera, depasind astfel acel 8% stabilit cu Uniunea Europeana. In continuare, noi putem vinde acest drept de emisie uneia dintre cele 140 de tari semnatare ale Protocolului de la Kyoto, sumele obtinute putand fi folosite pentru reducerea poluarii mediului inconjurator si pentru o mai buna functionare a economiei tarii", a declarat Ioan Purica.

INCALZIREA GLOBALA. Din 1900-1990, temperatura medie globala a crescut cu 0,6 grade Celsius, iar in continuare se asteapta o crestere in functie de cresterea nivelului de dioxid de carbon din atmosfera. "Dupa o incalzire globala de 2 grade C ne asteptam la aparitia unor boli grave, de tipul malariei", a declarat Ioan Purica. In acelasi timp, Ion Sandu, directorul de la ANM, spune ca in ultimii 20 de ani temperatura medie anuala a crescut treptat, refuzand sa comenteze ce efecte va avea cresterea temperaturii globale cu 3-3,5 grade C. Conform datelor furnizate de ANM, in ultimii 100 de ani temperatura medie anuala din sud a crescut cu 0,8 grade C si in nord a scazut cu 0,3 grade C. Gradul ridicat de poluare a dus la cresterea temperaturii cu 0,7 grade C in Baia Mare, localitate situata in nordul tarii.

CIRCUIT. "Sa luam exemplu o fabrica de ciment. Pentru productia cimentului sunt necesare diferite operatiuni care au ca rezultat emisia de dioxid de carbon. Aceasta emisie incalzeste atmosfera, care determina topirea ghetarilor, ce duce la cresterea nivelului apelor marii. Aceasta crestere atrage automat constructia de diguri, care sunt din ciment, si asa o luam de la capat", a comentat Ioan Purica. (Elena Stan)

INVESTITIILE PENTRU MEDIU

Ministerul Economiei si Comertului investeste in protectia mediului peste 3 miliarde de euro pentru a indeplini conditiile impuse de UE. Astfel, 900 de milioane de euro sunt pentru depozitarea deseurilor, 2 miliarde de euro pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, iar circa 1,5 miliarde de euro pentru instalatii mari de ardere. Aceasta suma este de circa 19 ori mai mare decat cea alocata anul trecut pentru acest domeniu. Agentii economici isi pot esalona actiunile de protectie a mediului pana in 2012, ba chiar pana in 2015.

BUCURESTIUL ESTE CEL MAI POLUAT ORAS DIN ROMANIA

Din cauza temperaturii ridicate, a traficului intens si a societatilor care polueaza, pe timpul verii, valorile noxelor se dubleaza. Cel mai poluat oras este Bucurestiul, mai ales cartierele rezidentiale Baneasa si Pipera, informeaza Mediafax. Bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf pe kilometru patrat. Nici Constanta, Timisoara, Craiova sau Cluj nu au un aer respirabil. Cele mai poluate intersectii din Bucuresti sunt Bulevardul Carol cu Mosilor, Universitate, in zona Razoare, Cotroceni, Piata Unirii, Piata Romana si Gara de Nord. Monoxidul de carbon, plumbul si poluarea fonica inregistreaza cele mai inalte cote. In plus, asfaltul polueaza si el, noxele de la masini intra in asfalt, iar caldura mare face ca ele sa fie eliberate. In ceea ce priveste poluarea industriala, cele mai afectate zone sunt Dudesti, unde poluarea chimica afecteaza peste 135.000 de locuitori, urmata de Faur, unde turnatoriile si constructiile emana gaze toxice care afecteaza 50.000 de oameni. Alte zone cu grad ridicat de poluare sunt Vitan, Progresu, Militari, Obor si Popesti Leordeni, zone in care locuiesc peste 120.000 de oameni. Orasele din Romania au un grad de poluare de trei ori mai mare decat cele din Europa, potrivit specialistilor. Pe timp de canicula, concentratiile de gaze depasesc cu mult nivelurile maxime admise.

MILIOANE DE TONE DE DESEURI

Cei 1.859 de agenti economici, care au avizul primariilor pentru colectarea deseurilor reciclabile de la populatie, in 2004, au colectat, prelucrat si livrat urmatoarele cantitati de deseuri: deseuri metalice feroase - 3.540.800 tone, deseuri metalice neferoase - 227.005 tone, deseuri de hartii-cartoane - 245.885 tone, deseuri de sticla - 65.539 tone, deseuri de mase plastice - 25.308 tone, deseuri de cauciuc - 25.539 tone si deseuri textile - 6.035 tone, conform datelor furnizate de Ministerul Economiei si Comertului.
Citeşte mai multe despre:   romania,   tone,   efect,   mediului,   deşeuri,   poluare,   poluarea,   diverse

Serviciul de email marketing furnizat de