x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Zgarie-norii"

0
11 Iul 2005 - 00:00
ARHITECTURA
Zgarie-nori in preistorie? Da! Dar intr-o perioada in care multi oameni traiau in colibe si bordeie, iar cele mai impozante constructii aveau doar doua, maximum trei etaje.

Cele mai vechi informatii legate de existenta acestor modesti "zgarie-nori" provin din neolitic. Perioada in care astfel de constructii pareau atat de inalte, incat lasau impresia ca ating cerul, apropiindu-se de lumea zeilor. Deocamdata nu se stie daca erau temple in care se oficiau liturghiile vreunei religii uitate ori doar palatele in care traiau puternicii unor vremuri apuse.

MACHETELE DE LUT. Sapaturile arheologice efectuate in vechile asezari neolitice din tara noastra nu au scos inca la iveala vestigii concrete, care sa demonstreze explicit ca, in urma cu cinci-sase milenii, au existat si constructii multietajate.

Cu toate acestea, specialistii au descoperit numeroase machete, foarte interesante, ce reproduc aspectul unora din constructiile existente in acele timpuri. Este vorba despre niste miniaturi confectionate din lut ars, care redau atat de fidel infatisarea vechilor cladiri, incat pot fi considerate un soi aparte de "manual" de arhitectura. Deocamdata, arheologii nu au putut determina cu siguranta rostul acestor machete.

Unii le acorda un rol religios, iar altii le considera artifacte artistice. Oricare le-ar fi destinatia, este greu de crezut ca ele nu ar reprezenta niste edificii reale pe care vechii artisti le-au vazut cu ochii lor acolo unde traiau. Cele mai multe dintre ele apartin culturii neolitice Gumelnita, una dintre cele mai evoluate civilizatii din Europa mileniilor lV-lll i.Hr. Machete similare s-au mai descoperit si in cateva asezari ale culturii Cucuteni, celebra prin superba ei ceramica pictata.

TEMPLU SAU "BLOC" DE LOCUINTE? Multi arheologi cred ca aceste machete aveau un rol ritual, fiind niste obiecte votive, amplasate pe altarele adevaratelor temple. Alti specialisti sunt insa de parere ca machetele ar reprezenta niste locuinte reale care ar fi existat independent de cultul religios. Una dintre cele mai interesante machete supraetajate a fost gasita langa Oltenita, in locul numit Magura Gumelnita.
Ea este compusa dintr-un soclu peste care se suprapun trei niveluri de locuire, echivalentul unor etaje. Pe fatada edificiului exista orificii circulare, probabil ferestre, care corespund etajelor, dar si fiecarei incaperi aflate pe acelasi "palier". Desi macheta nu pune in evidenta si structura de rezistenta a cladirii, este posibil ca aceasta sa fi fost facuta din grinzi de lemn in timp ce peretii erau ziditi din chirpici sau caramizi uscate la soare, exact asa cum avea sa se intample peste doar cateva secole in cetatile sumeriene.

Conform unor calcule facute de arheologi, este posibil ca un asemenea "zgarie-nori" preistoric sa fi depasit inaltimea de 10-15 metri.

CONFORT PREISTORIC


Stravechii purtatori ai culturii Gumelnita aveau un nivel de confort deosebit de ridicat. Ceramica lor, frumos ornamentata, era si deosebit de functionala. In asezarile acestei culturi s-au descoperit machetele unor scaune cu spatar si chiar ale unor fotolii cu suport pentru coate. Alaturi de vase cu utilizare casnica s-au descoperit tacamuri (linguri si polonice) confectionate din lut ars si apoi lustruit. Gospodinele care traiau in asezarile neoliticului gumelnitan aveau la dispozitie si niste strecuratori, tot din lut, cu gauri deosebit de fine.

CULORI VII, CARE VARIAU DE LA ALB-GALBUI LA ROZ


Arheologii afirma, iar resturile unor vechi locuinte neolitice ale culturii Gumelnita par sa le sustina opiniile ca edificiile acelor timpuri erau zugravite in culori vii care variau de la alb-galbui la roz sau albastru deschis. Pardoseala era, de obicei, din pamant batut si apoi "fatuit" pana devenea neted.
In unele cazuri existau si podele din piatra care, pe timpuri, erau probabil acoperite cu tesaturi groase, asemanatoare unor covoare. Uneori, peretii interiori erau pictati in diverse culori care se combinau in modele geometrice. La Cascioarele s-au descoperit urmele unui altar compus din doua coloane cilindrice din lut.
Goale in interior, acestea erau pictate la exterior cu motive geometrice care par sa fi alcatuit conturul unor trupuri umane. Machetele de constructii, si nu doar ale celor supraetajate, redau si niste sculpturi reprezentand capete de animale, aflate pe cornisa constructiilor. Specialistii cred ca ar fi vorba despre capetele unor animale totemice, puse acolo ca sa protejeze cladirea si pe ocupantii ei.

ARME "NECONVENTIONALE"


Printre vestigiile culturilor neolitice, Gumelnita, Cucuteni sau Hamangia s-au descoperit si cateva dintre armele folosite pe atunci. In general, sunt topoare si pumnale din piatra, frumos lustruite. De curand, arheologii au gasit insa si niste arme cu adevarat ciudate. Este vorba despre cateva piese in forma de "V", cioplite din os, care seamana perfect cu niste bumeranguri. Lansate in zbor, aceste ciudatenii se comporta exact ca armele aborigenilor australieni: se intorc la cel care le-a lansat.
Citeşte mai multe despre:   diverse

Serviciul de email marketing furnizat de