x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Deliciile din seara sfanta

0
21 Dec 2004 - 00:00

GARGANTUA SI PANTAGRUEL


SIMONA CHIRIAC

Buturuga este o prajitura specifica Frantei
Craciunul domneste de la un capat al lumii la celalalt. Australienii il vor petrece in compania valurilor si al soarelui, eschimosii se vor impaca in aceasta zi cu ursii polari si cu focile, iar europenii, cu putin noroc, se vor tavali in zapada. Diferentele dintre civilizatii sunt, cel putin la prima vedere, uriase. Dar parca tocmai acestea au puterea de a le uni intr-un tot comun. Nu cred ca exista astazi, in plina epoca a comunicarii, vreun popor complet rupt de restul lumii. Asa ca nu este de mirare ca multe obiceiuri si traditii se aseamana foarte mult, mergand chiar pana la contopire, desi caracterizeaza civilizatii diferite, aflate pe meridiane total opuse.

BUTURUGA. In tarile crestine, in noaptea de 24 spre 25 decembrie, exista obiceiul de a arde in soba un trunchi de brad, simbolizand moartea si renasterea anuala a divinitatii, dar, de ce nu, si a anului.

Francezii, recunoscuti pentru inventivitatea lor, au mers mai departe si au creat un desert (o prajitura), al carui rol este de a marca perpetua pendulare a naturii intre viata si moarte. Patiserii decoreaza de obicei aceste buturugi cu obiecte din plastic sau comestibile, reprezentand elemente ale Craciunului (horn, ferastrau, brad, pitici, ciuperca sau chiar lumanarele miniaturale). Aceasta inspiratie finala da specificul unui desert neobisnuit, degustat exclusiv de Craciun.

Originea ideatica a desertului este trunchiul de copac pe care-l cautau oamenii in padure in ajun de Anul Nou ca sa-l puna in soba. Ritualul avea o semnificatie aparte: focul facut din lemne era destinat sa multumeasca Soarele - vital in timpul iernii! In Franta se puneau tot atatea lemne cati locatari erau in casa. Lemnele trebuiau sa fie arse toata noaptea fara ca focul sa se stinga, altminteri, ar fi urmat un an intreg de nenorociri... Cenusa de anul trecut proteja casa de incendii si de trasnet.

Tot in Franta, de Craciun se pune pe masa pate de gasca, friptura de curcan cu castane, melci, stridii, carne de porc, prajituri, ciocolata etc. Curcanul cu castane reprezinta mancarea de rezistenta traditionala a Craciunului. Curcanul a fost descoperit in 1492, o data cu expeditiile lui Cristofor Columb. Crezand ca au ajuns in India, exploratorii l-au numit Cocos Indian.

CHRISTMAS PUDDING
ANGLIA, IRLANDA

In Anglia si in Irlanda, mancarea traditionala este Christmas pudding, servit la sfarsitul zilei de 25 decembrie, dupa ce a fost ascultat discursul reginei. Pregatirea lui incepea cu cinci saptamani inainte, participand toti membrii familiei. Fiecare inalta 12 rugaciuni, cate una pentru fiecare luna a anului. Dupa aceea, se puneau in amestec mici obiecte cu semnificatie aparte: un inel (semnificatia casatoriei), o moneda de aur (prezicea bogatia), un degetar (fata batrana), un porcusor (lacomia), un nasture (celibatarul).

SOMON AFUMAT
NORVEGIA,SCOTIA

In Norvegia, somonul afumat Glavlacks este specialitatea tarii. Crescut in apele reci ale fiordurilor, are carnea de culoare roza, foarte frageda. De secole, obiceiul numit Julebord se practica in Norvegia la 25 decembrie: dupa slujba religioasa, familia si prietenii apropiati se strang la o masa copioasa compusa din friptura de porc, carnati, varza tocata, morun marinat, branza, fructe, Lefser (prajituri uscate), paine traditionala Flatbrod si diverse placinte. Bauturile traditionale sunt Aquavit si bere. Si in Scotia se poate pescui somon, cu deosebirea ca este mai galben decat cel norvegian. In general, culoarea variaza in functie de origine, alimentatie si metoda folosita la afumare.

BOLOREI - COROANA REGILOR
PORTUGALIA
In Portugalia se mananca, traditional, curcan la cuptor, figurine din turta dulce si prajiturele cu miere, amandine si scortisoara. Se spune ca in Portugalia exista 365 de retete pentru prepararea morunului, cate una pentru fiecare zi a anului.

Tot traditia cere ca acesta sa fie servit fiert, cu cartofi natur si legume verzi. Ziua de 25 decembrie face loc mancarurilor cu carne: curcan fezandat in apa cu lamaie si dafin, timp de 12 ore, umplut cu castane sau nuci. Masa se termina cu orez cu lapte (riz dolce) parfumat cu vanilie. Invitatia la masa ramane valabila pana in Duminca Regilor, pentru ca prietenii si rudele sa poata gusta feluritele prajituri gatite pentru Sarbatori. Piesa de baza este Bolorei (Coroana regilor), care se consuma de la 15 decembrie pana la 15 ianuarie.

Este vorba de o briosa garnisita cu fructe confiate care marcheaza solstitiul de vara, reminiscenta indepartata a sarbatorilor pagane. In Duminica Regilor, pe vremuri, se schimbau cadouri pentru ca, in aceasta zi, regii Magi au oferit aur si tamaie copilului Iisus. Obiceiul se mai pastreaza in unele case.

PRAJITURA PRESEDINTELUI
SUA
In SUA, daca bradul decoreaza statele din nord si din est, palmierul este impodobit in sud. Antreurile sunt compuse in special din somon afumat, iar piesa de rezistenta o reprezinta friptura de vitel. La Casa Alba se mananca "prajitura presedintelui", preparata dupa o reteta veche de 200 de ani, traditie de pe vremea lui Abraham Lincoln si care nu se mai gaseste in alta parte. Presedintele mananca aceasta prajitura, care arata ca o briosa speciala, pe 24 decembrie. La prepararea ei se folosesc: drojdie, zahar, petale rosii de trandafir, sofran, brandy, zahar candel, faina, apa de trandafiri, unt, cirese rosii, coaja de portocale. Prepararea acestei prajituri este dificila si necesita multa dexteritate.

CURIOZITATI
DESTIN. In unele locuri, traditia spune ca ziua in care cade Craciunul ar fi foarte importanta pentru destinul oamenilor. Daca-i luni /N-o sa ai ani buni. Daca e marti/ La toti ai sa imparti. Craciunul daca-i joi /Foame-o fi apoi. Dar daca e vineri /Numeri anii tineri. De-i sambata Craciun/Avea-vei un an bun. Craciun duminica de vei avea /Sa te astepti la iarna grea...

RAPOSATII. La miezul noptii, raposatii revin la casele lor pentru a lua parte la masa de Craciun. De aceea, usa trebuie lasata deschisa pentru ca acestia sa poata pleca. La miezul noptii si natura devine stranie. Se povesteste ca animalele vorbesc precum oamenii, ca albinele se agita in stupi, ca animalele ingenuncheaza in grajduri... La prima bataie a ceasului in noaptea de Craciun, arborii fructiferi infloresc. Florile dispar insa la cea de-a douasprezecea bataie a pendulei.

SUB MASLIN. Pentru ca bradul e o planta rara, grecii infig o ramura de maslin intr-o painita pe care o pun in mijlocul mesei. Gospodina nu uita sa marcheze painea de Craciun cu amprenta mainii sale ca sa le arate copiilor ca Iisus a binecuvantat-o. La tara, painea are forma de animale - vaca sau miel.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul

Serviciul de email marketing furnizat de