Destin de Prinţ

În luna martie era doar un manuscris. În fierbintea lună iunie este deja carte. "Prinţul rătăcitor" de Octavian Sava - dramaturg şi realizator de emisiuni tv - a fost lansată zilele trecute în cadrul Salonului de Carte Bookfest, într-o atmosferă deosebită.

Avisat ani întregi să scrie despre Prinţul George Bibescu (1833-1902), fiul celui care devenea în 1843 domnul Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu. Şi a scris, iar rezultatul s-a concretizat într-un manuscris ce ascundea în paginile sale un personaj tumultuos. "E adevărat că visul va căpăta aripi în momentul în care va deveni un roman pe care capricioşii cititori ai prezentului mai mult ca sigur că îl vor savura. Poate pentru simplul motiv că reprezintă un alt fel de «drog» la nivel de lectură", mărturisea Octavian Sava în luna mai. Zilele trecute, visul a căpătat aripi: romanul "Prinţul rătăcitor" a fost lansat la Bookfest, în condiţii grafice deosebite, sub egida Editurii Coresi.

Autorul - emoţionat, personaje îmbrăcate în costume de epocă, lume din mediul literar, artistic şi nu numai, admiratori. Ingredientele aproape neaşteptate ale unei lansări. Spunem neaşteptate, deoarece ştiţi foarte bine ce înseamnă să îţi lansezi în ziua de azi o carte... "Calde mulţumiri publicului care, în aceste vremuri discutabile şi pe o căldură insuportabilă, a venit aici pentru a asista la lansarea lucrării unui aproape debutant într-ale romanului!", a ţinut să sublinieze Octavian Sava.

SAVOARE
Academicianul Răzvan Theodorescu a marcat printr-un deosebit discurs lansarea Prinţului în această lume prea dezlănţuită pentru aristocraţie: "Pe Octavian Sava îl ştiu, de câteva decenii bune, ca un remarcabil condeier, cu simţul cuvântului bine potrivit şi, mai ales, a poantei fine. Azi îl descopăr, cu acelaşi scris rafinat şi cultivat, evocând literar o biografie valaho-franţuzească: cea a uitatului George Bibescu, «prinţul rătăcitor». Din Mexicul nefericitei aventuri militare franceze ce l-a dus spre un tron iluzoriu şi spre un pluton de execuţie pe Maximilian de Habsburg până în Algerul colonial, din Parisul lui «Napoleon cel Mic» - ruda Hohenzollernului ce-i urma lui Cuza -, până în Bucureştiul bonjuriştilor şi al ultimelor giubele, personajul aproape românesc recreat de autor devine un apropiat al nostru. Iar atunci când trăieşte povestea sa de dragoste cu o aristocrată Caraman-Chimay (pentru mine, până acum, doar un nume sonor într-o genealogie evocată, de obicei, în legătură cu Martha Bibescu, nora «rătăcitorului»), beizadeaua ne cucereşte prin gesturi de onoare şi cavalerism. De fapt, prin el, ne cucereşte Octavian Sava cu o restituire istorică plină de savoare, de culoare şi - lucru rar - aproape fără cusur".

Lansarea cărţii a avut parte de încă un moment deosebit: actriţa Rodica Popescu-Bitănescu a făcut în câteva cuvinte, bine alese, un portret inedit al autorului, subliniind că "el este cel de la care am învăţat foarte multe atât despre teatru, cât şi despre televiziune".
În rest, vorba autorului, "despre carte n-am să vă vorbesc. Fac apel numai la răbdarea dumneavoastră pentru a o citi. Poate vă va plăcea...".