x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori

0
04 Ian 2006 - 00:00
Scrisori


4 ianuarie 2006

Importul si exportul de instrumente de plata sub forma de numerar


In anul 2004, Romania si-a respectat angajamentele asumate referitoare la liberalizarea operatiunilor privind admiterea valorilor mobiliare si a unitatilor de plasament colectiv straine pe piata de capital romaneasca, precum si a operatiunilor privind importul si exportul de active financiare - instrumente de plata sub forma de numerar; conform angajamentelor din documentele de pozitie, aceste operatiuni de cont de capital nu se mai supun autorizarii BNR. Totodata, procesul de armonizare si simplificare a regimului valutar a continuat in anul 2005, cand au fost elaborate noul Regulament al BNR nr. 4/2005 privind regimul valutar precum si normele de aplicare a acestuia, intrate in vigoare la 11 aprilie 2005. Actul normativ care reglementeaza problema importului si exportului fizic de instrumente de plata sub forma de numerar este Norma BNR nr. 6 din 1 aprilie 2005.

OBLIGATIE. Persoanele fizice pot introduce sau scoate in/din Romania instrumente de plata in valuta si in moneda nationala (leu) sub forma de numerar, fiind obligate sa declare autoritatilor vamale romane instrumentele de plata sub forma de numerar aflate asupra lor care sunt egale sau depasesc echivalentul a 10.000 EURO/persoana /calatorie. Norma se aplica in mod corespunzator minorilor mentionati in pasaportul titularului, cand acestia calatoresc impreuna cu titularul pasaportului, precum si persoanelor fizice - reprezentanti sau imputerniciti legali ai persoanelor juridice sau ai altor entitati fara personalitate juridica.

Prin instrumente de plata sub forma de numerar se intelege:
  • a) valuta efectiva/moneda nationala (leu), respectiv numerarul sub forma bancnotelor si monedelor in circulatie;
  • b) instrumentele negociabile la purtator incluzand: instrumentele monetare la purtator cum sunt cecurile de calatorie; instrumentele negociabile (cecuri, bilete la ordin si ordine de plata/ mandate) care sunt fie la purtator, andosate fara restrictii, intocmite catre un beneficiar nenominalizat, fie in acea forma in care titlul este transferat la livrare; instrumente (incluzand cecuri, bilete la ordin si ordine de plata/mandate) semnate, dar fara specificarea numelui beneficiarului.

    Nedeclararea la autoritatile vamale romane a instrumentelor de plata sub forma de numerar, in valuta si/sau in moneda nationala (leu), pe care persoanele fizice le au asupra lor la intrarea/iesirea in/din Romania si care depasesc limita stabilita in norma, constituie contraventie si se sanctioneaza conform prevederilor legale in vigoare (amenda si confiscarea sumelor nedeclarate, aflate in plus fata de plafonul admis).

    Obligatia persoanelor fizice de a declara instrumentele de plata sub forma de numerar pe care acestea le introduc sau scot in/din Romania, potrivit prevederilor art.2, nu se considera a fi indeplinita daca informatiile sunt incomplete sau incorecte.

    Stefanica, Dutu & Asociatii, societate de avocati

  • Damian Marilena si Constantin Florin, Bucuresti: "Suntem o Asociatie de Proprietari de pe strada Poligrafiei, instituita acum patru ani. Blocul in care stam a fost construit de doua intreprinderi. Dupa anul 2000 cele doua firme au scos camerele la vanzare. Din 2003, s-a constituit Asociatia de Proprietari. In momentul de fata avem problemele cu RADET-ul din cauza canalului pentru apa calda si energie termica. De doi ani facem demersuri pentru repararea tevilor din canalul de distanta deoarece, in fiecare an se sparg. Am facut numeroase adrese insa nu am primit nici un raspuns favorabil. In ultima, ni se spune ca odata cu contractul de cumparare s-a vandut si canalul de distanta. Este pe jumatate adevarat. Dar am mai cumparat si terenul din curtea blocului, in jur de 1.440 de metri patrati. Nici Asociatia nu poate repara aceasta teava deoarece nu avem atatia bani si pentru tevi si pentru manopera. Am mai ciupit pe aici, pe colo sa avem caldura si apa calda dar in fiecare an se sparge in alta parte. Nu mai stim unde sa mergem sa rezolvam problema. Va rugam sa ne indrumati".
    RASPUNS: Potrivit specialistilor de la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat, "conform reglementarilor in vigoare, proprietatea RADET se delimiteaza de proprietatea Asociatiei de Proprietari la punctul in care este situat caminul de bransament. Orice instalatie porneste din acest punct catre bloc este responsabilitatea Asociatiei si este obligatia dumneavoastra sa rezolvati orice problema tehnica aparuta".

  • Olaru Daniela, Gorj: "Va rog sa-mi comunicati daca sporul de noapte de care am beneficiat in perioada 1964-2005 intra in baza de calcul a drepturilor de pensionare in conformitate cu prevederile notei Casei Nationale de Pensii. Va aduc la cunostinta ca programul meu de lucru saptamanal este: doua zile schimbul 7:00-15:00, doua zile schimbul 15:00-23:00, doua zile de noapte 23:00-7:00, in total 64 de ore lunar de noapte. Avand in vedere ca pregatesc dosarul de pensionare, am intrebat la Casa Teritoriala de Pensii a judetului si m-au informat ca nu am dreptul, deoarece lucrez mai mult de jumatate din timpul de munca lunar in schimbul de noapte. De asemenea, va rog sa ma informati daca intra in baza de calcul sporul pentru lucrul efectuat in zilele de sambata, duminica si in zilele nelucratoare".
    RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns: "Referitor la activitatea desfasurata pe timpul noptii, va informam ca potrivit prevederilor art. 72 din Legea nr. 57/1974, personalul care lucreaza in schimbul de noapte si are program de lucru de 7 ore primeste retributia cuvenita pentru opt ore, pentru munca prestata se acorda un spor de 15% din retributia tarifara, daca timpul lucrat noaptea reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru. La unele intreprinderi sporul pentru munca in timpul noptii poate fi de pana la 25% din retributia tarifara. Astfel, sporul pentru munca in timpul noptii, acordat in conditiile prevazute la art. 72 din Legea nr. 57/1974, modificata si republicata in 1980, de 15-25%, este luat in calcul la stabilirea punctajului mediu anual. Prin urmare, pentru a se putea valorifica adeverinta in cauza, aceasta trebuie sa respecte prevederile legale in vigoare adica sa fie mentionat faptul ca ati beneficiat de spor de noapte si ca acesta a avut caracter permanent".

  • Gegea Constantin, Arad: "Am depus banii pentru o masina si anume suma de 75.000 lei, bani care au fost stransi cu multa truda. Era o asociatie, APCA, unde am fost membru, am platit cotizatia la timp, iar in prezent nu mai stiu nici daca mai exista. Inaintea de alegeri ni s-a promis ca vom fi despagubiti. Am o pensie de 3.600.000 de lei si banii pe care i-am depus, i-am strans greu. Va rog daca se poate sa imi spuneti unde ma pot informa in acesta problema".
    RASPUNS: Senatorul UDMR Mures, Gyorgy Frunda, a depus in Parlament, pentru a doua oara, o initiativa legislativa care sa permita despagubirea celor care au depus bani la CEC inainte de 1989, pentru cumpararea de autoturisme Dacia. Prima initiativa cu privire la despagubiri a fost respinsa de vechea legislatura. Proiectul prevede ca fiecare din cei aproape 30.000 de pagubiti ar trebui sa primeasca aproximativ 3.500 de euro fiecare.

  • Tremurici Silvia Simona, Dolj: "Din data de 20.05.2005 am fost pensionata de comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap pentru Adulti Dolj. Am grad de handicap grav si am avut diagnosticul pielonefrita cronica pe rinichi drept unic congenital IRC, tratata prin hemoliza. Va rog sa-mi spuneti daca pot sa beneficiez de asistent personal sau nu, avand in vedere ca pensia mea este de 150 lei/RON si nu imi ajunge nici pentru medicamente".
    RASPUNS: De la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap am primit urmatorul raspuns pentru dumneavoastra: "aveti dreptul la asistent personal numai daca este mentonat pe certificat acest lucru".

  • Craciun Gheorghe, Deva, judetul Hunedoara: "Am citit ca incepand din 01.11.2005 de abonamentul tip social la energia electrica pot beneficia doar abonatii care au un venit mediu lunar net pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul mediu pe economie. M-am prezentat la Electrica Deva dar mi-au spus ca nu este adevarat, ca acest criteriu este de 3.100.000 de lei, adica venitul minim pe economie si nu venitul mediu. Va rog sa ma lamuriti".
    RASPUNS: Incepand cu data de 1 noiembrie 2005, in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 28/2005 pentru aprobarea tarifelor la energia electrica livrata consumatorilor captivi, tariful social se acorda numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: 1) consumatorul are un venit net mediu lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul minim pe economie. In prezent, salariul minim pe economie este conform HG 2346 din 14.12.2004, de 310 RON, respectiv 3.100.000 lei vechi. 2) locul de consum pentru care solicita aplicarea tarifului social este domiciliul stabil al acestuia.

  • Miculescu A. Constantin, Timisoara: "Am 86 de ani, sunt pensionar si veteran de razboi. La recalcularea pensiei s-a luat in calcul pe perioada ianuarie 1944-august 1954, salariul minim pe economie, desi am depus la Casa Judeteana de Pensii Timis, adeverinta de la IOR SA Bucuresti, care cuprinde salariile lunare tarifare si sporurile primite. In adeverinta se precizeaza ca pe intreaga perioada lucrata s-a achitat contributia pentru pensie la CAS, la bugetul asigurarilor sociale. Este corect sa fiu nedreptatit, neluandu-mi in calcul salariile pe zece ani?".
    RASPUNS: In general, salariile sunt inscrise in carnetul de mun-ca - in original sau copie. Daca salariile nu sunt inregistrate, pot fi dovedite cu adeverinte eliberate, in conditiile legii, de fostele unitati angajatoare. In acelasi mod pot fi dovedite si sporurile cu caracter permanent sau majorarile de salarii. In situatia in care salariile nu pot fi dovedite prin inscrisuri, legea 19/2000 prevede ca, pentru perioadele respective, in comparatie cu salariul mediu pe economie avut in vedere la determinarea punctajului mediu anual, se va folosi, in mod automat, salariul minim pe economie. Pentru mai multe amanunte va puteti adresa la Casa Judeteana de Pensii de care apartineti sau la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale cu adresa in strada Latina numarul 8, sector 2, Bucuresti, telefon Infoline - 021-250.91.11, sau 0800.826.727 (linie telefonica gratuita).
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   mediu,   formă,   plata,   economie,   numerar

    Serviciul de email marketing furnizat de