x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Vanzarea-cumpararea unui autovehicul folosit

0
21 Ian 2005 - 00:00

SFATURI JURIDICE - avocat Eduard Fagaraseanu "Stefanica, Dutu&Asociatii"
Contractul de vanzare-cumparare a unui autovehicul trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de validitate ca oricare alt contract.

TARG. Daca doriti sa cumparati sau sa vindeti un autovehicul, nu mai este necesar sa apelati la un notar, ci puteti incheia un contract de vanzare-cumparare la organele de politie, pe baza caruia sa faceti ulterior radierea si inmatricularea in circulatie
Potrivit articolului 948 din Codul Civil, "Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita". Contractul are un caracter consensual, putand fi valabil incheiat prin simplul acord de vointa al partilor, fara indeplinirea unei formalitati. Din necesitati de ordin practic, in prezent partile apeleaza la contractul tip de vanzare-cumparare de autovehicul incheiat la organele de politie. Radierea si inmatricularea in circulatie a autovehiculelor de catre organele de politie si financiare se fac pe baza contractului de vanzare-cumparare tip, renuntandu-se la forma autentificata la notar. Aceasta cerinta prevazuta pe plan administrativ-financiar nu influenteaza caracterul consensual al contractului care se poate incheia in mod valabil prin simplul acord de vointa al partilor.

Urmatorul pas este obtinerea fisei detinatorului autovehicului (vanzatorul), cu stampila organului financiar care are autovehiculul in evidenta, din care sa rezulte ca si-a achitat integral obligatiile de plata: impozit, eventuale amenzi etc.

RADIEREA. La instrainarea unui autovehicul prin vanzare-cumparare, operatiunea de radiere a bunului care face obiectul tranzactiei poate fi solicitata de noul proprietar fara sa fie nevoie de prezenta fostului proprietar. Radierea se face pe baza urmatoarelor acte: contractul de vanzare-cumparare, certificatul de inmatriculare, cartea de identitate, placutele cu numerele de inmatriculare, fisa detinatorului autovehicului cu stampila organului financiar care are vehiculul in evidenta. In practica, se intalnesc cazuri in care un proprietar imprumuta autoturismul unei terte persoane care, fiind de rea-credinta, cere radierea si inmatricularea pe numele sau. In cazul in care proprietarul de drept transmite cumparatorului o data cu autovehiculul si documentele de proprietate si provenienta ale autovehiculului (carte de identitate, contract de vanzare-cumparare, certificat de inmatriculare si placute), pur si simplu l-a pus in posesie pe noul proprietar. Cel care vinde trebuie sa isi ia toate masurile de prevedere pentru a nu ajunge in situatia de a reclama ulterior faptul ca intre parti nu a intervenit nici un contract de vanzare-cumparare ori ca radierea nu a fost facuta, si autovehiculul a ramas in evidentele financiare pe numele fostului proprietar.

INMATRICULAREA. In primul rand, cumparatorul trebuie sa faca dovada ca autovehiculul ii apartine, deci este necesar sa prezinte un document in acest sens. Dupa ce vehiculul a fost prezentat la Registrului Auto Roman pentru verificari, urmeaza procedura radierii si inmatricularii in baza actelor mentionate. Pentru persoanele fizice sunt necesare urmatoarele acte:
  • Cartea de Identitate a autovehiculului, prevazuta cu elementele de siguranta ale Registrului Auto Roman (RAR);
  • Fisa de inmatriculare, dactilografiata si stampilata de catre Administratia Financiara;
  • Anexa certificatului de inmatriculare eliberata de RAR, inspectia tehnica periodica si dovada de identificare a autovehiculului sau certificatul de autenticitate;
  • Dovada achitarii primei de asigurare;
  • Taxa de inmatriculare;
  • Dovada indeplinirii formalitatilor vamale (daca este cazul). Persoanele juridice trebuie sa prezinte urmatoarele acte:
  • Autorizatia de functionare eliberata de Ministerul Comertului;
  • Cartea de Identitate a autovehiculului, prevazuta cu elementele de siguranta ale Registrului Auto Roman (RAR);
  • Fisa de inmatriculare, dactilografiata si vizata de Administratia Financiara;
  • Anexa certificatului de inmatriculare eliberata de RAR si inspectia tehnica periodica;
  • Dovada achitarii primei de asigurare;
  • Taxa de inmatriculare;
  • Dovada indeplinirii formalitatilor vamale (daca este cazul).

    NOU TERMEN PENTRU REFUGIATI

    Chirondojan N. Ioan, Constanta: "Sunt fiul unei familii de basarabeni, refugiati in perioada 1940-1944. Dupa Legea 290/2003 ar fi trebuit sa beneficieze de despagubiri sau compensatii pentru bunurile ramase in Basarabia. Termenul de depunere a cererilor de solicitare conform art. 5, pct. 1, din lege a fost numai de noua luni. Eu am aflat intamplator. Mi se pare o nedreptate ca aceia care au fost deportati in 1940 sa sufere acum o noua nedreptate. Nu poate fi prelungit termenul din articolul 5 pentru depunerea de noi dosare?"

    RASPUNS: Cetatenii indreptatiti sa solicite despagubiri pentru bunurile ce le-au fost sechestrate sau retinute in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta au primit un nou termen pentru depunerea documentatiilor doveditoare la prefecturi, prin Ordonanta de Urgenta 87/2004, pana pe 14 mai 2005. Noul termen a fost stabilit de Guvern avandu-se in vedere dificultatile deosebite intampinate de persoanele indreptatite in ceea ce priveste procurarea tuturor actelor doveditoare. Potrivit Legii nr. 290/2003, romanii deposedati ca urmare a parasirii fortate a Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta, precum si ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial si a aplicarii Tratatului de Pace de la Paris au dreptul la despagubiri pentru imobilele avute in proprietate in aceste teritorii, precum si pentru recoltele neculese obtinute in anul 1940.

    CETATENIE NERECUNOSCUTA OFICIAL

    G. Iuliana: "Va scriu in numele mamei mele, I. Tudora. Povestea ei, sau mai degraba problema ei, incepe in anul 1957 cand s-a casatorit. Mama mea s-a nascut cu cetatenie italiana, parintii ei fiind de cetatenie italiana. Prea multe amintiri nu s-au pastrat din perioada sosirii lor in Romania, fiind foarte des persecutati (a se citi deportati). Practic, strabunicul meu (bunicul mamei mele) a fost primul sosit in Romania. Nu vreau sa va plictisesc cu multe detalii, dar povestea lor este oarecum incalcita. Tatal meu, decedat in 1976, a detinut functii inalte in partid, deci cetatenia mamei mele ar fi «stricat la dosar», iar pentru a lor casatorie era strict obligatorie o aprobare de la Prezidiul Marii Adunari Nationale. Acea aprobare exista in original si ea atesta cetatenia mamei mele. Toata familia ei, tatal, mama, fratii, surorile, a fost inregistrata la Consulatul Italiei de la Bucuresti, pe pasaportul bunicului meu. Acestia au platit lunar taxa de sedere in tara, exista copia pasaportului bunicului meu, in care se precizeaza cetatenia italiana si faptul ca nu a renuntat la aceasta cetatenie. Fratii mamei mele nu au facut armata, pe livretul lor militar scrie «soldat neinstruit, cetatenie italiana». Din cauza cetateniei straine, au fost in permanenta deportati prin toata tara, exista documente care atesta acest lucru. Dupa casatoria mamei mele, aceasta a primit documente romanesti, fara a renunta in vreun fel la cetatenia italiana. Cum este posibil? Acum nu se mai gasesc acte. Mama doreste sa isi reia cetatenia italiana (impropriu spus reia), dar de la consulatul italian ni se cer acte doveditoare. Oare un inscris oficial al Prezidiului Marii Adunari Nationale in care se precizeaza in mod clar cetatenia italiana a mamei mele nu ajunge? Cum poate elibera statul roman documente romanesti unui cetatean al altui stat daca acesta nu a renuntat la cetatenia sa? Ce ne sfatuiti sa facem?"

    RASPUNS: Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 123/ 1983, confirmata de Legea nr. 91/1992, cetatenia italiana se pierde numai cu declaratie expresa si formala de renuntare. Femeia care a pierdut cetatenia italiana in urma casatoriei cu un strain care i-a atribuit automat cetatenia sa o redobandeste printr-o declaratie in acest sens efectuata si din strainatate (la consulat). Pentru mai multe informatii, puteti apela Consulatul italian din Bucuresti, Strada Arhitect Ion Mincu 12, Sector 1, telefon 021.222. 57.34, 222.19.15, 223.24. 24, fax: 021.223.45.50, e-mail. info@ambi talia.ro sau la adresa: Strada Marasesti, nr.7, Timisoara, Telefon 0256-201.212; 0256-490. 843, fax. 0256-221.257.
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   inmatriculare,   italiană,   cetăţenia,   mamei,   vanzare-cumpărare

    Serviciul de email marketing furnizat de