Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Arad, orasul lui Neuman
SARACIT
Baronul Francisc Neuman din Arad, unul dintre cei mai importanti industriasi ai Romaniei, a pierdut, in iunie 1948, cea mai mare parte a averii.
Baronul Francisc Neuman din Arad a facut parte din elita industriasilor Romaniei. In iunie 1948 a pierdut cea mai mare parte a averii. Prevazator insa, la acea ora baronul nu mai era in tara. Conform legendei, cu cateva luni inainte fusese dus la marginea orasului si "sfatuit" sa plece unde o vedea cu ochii, doar cu hainele de pe el. Urmasii sai nu au stiut o lunga vreme ca ar avea ceva de mostenit.
La Arad, chiar si la peste jumatate de veac de la plecarea in strainatate a baronului Francisc Neuman, toata lumea pare a fi auzit de el si de familia lui. "Palatul Neuman", cu sala de festivitati, ce apartine acum Universitatii "Vasile Goldis", actuala cladire a Scolii Populare de Arta, Cartierul Poltura, stadionul echipei UTA, fabrica Indagrara (fosta fabrica de spirt si drojdie) se numara printre principalele proprietati pe care familia Neuman le detinea in Arad.
TREI FRATI SI O AFACERE DE SUCCES. Inceputurile averii familiei par desprinse din povestile de succes americane. Trei frati dintr-o familie de evrei modesti - Adolf, Eduard si Daniel - au deschis in 1851 o mica fabrica, la iesirea de nord-vest a Aradului, spre Pecica. Era nucleul viitoarei Indagrara - Fabrica de spirt si drojdie. In momentul infiintarii fabricii, Daniel era elev de liceu. Ulterior, fratii Neuman si-au sporit averea cu o moara, iar in 1909 au pus bazele Fabricii ITA (Industria Textila Aradeana, ulterior UTA). Pentru a-si asigura succesul afacerilor, fratii Neuman faceau calatorii de documentare in Imperiul Austro-Ungar si chiar in SUA, unde vizitau firme cu profilul fabricilor lor din Transilvania.
BARONI AI IMPERIULUI. Pentru merite deosebite aduse economiei Imperiului, familia Neuman a fost innobilata, in 1884, de Franz Iosif, Imparatul Austro-Ungariei. Pe seama innobilarii circula chiar si o legenda. Astfel, se spune ca innobilarea ar fi trebuit sa aiba loc chiar mai devreme, cu ocazia unei vizite a Imparatului in Ardeal, anterioara anului 1884. Spre dezamagirea proprietarilor, dupa ce a vizitat fabricile Neuman, Franz Iosif s-ar fi rezumat sa spuna doar un complezent "Foarte frumos". Si atunci, unul dintre membrii familiei Neuman, care era de fata, ar fi replicat in afara protocolului: "Am auzit ca si dumneavoastra va faceti treaba bine". In aceste conditii, innobilarea s-a amanat pentru 1884. Din acel moment, fratii Neuman au devenit baroni ai Imperiului.
![]() |
Resedinta familiei din Strada Horia nr. 6, fosta casa de protocol, i-a gazduit pe toti sefii de stat ai Romaniei, de la Gheorghiu-Dej la Basescu |
![]() |
Baronul Francisc Neuman si fiica sa, Mary-Louise |
|
PE APA SAMBETEIFamilia Neuman si-a legat numele de doua fabrici: Indagrara si ITA - Intreprinderea de Textile Aradeana. Ambele au fost nationalizate in iunie 1948. Indagrara - fabrica de spirt si drojdie fondata in 1851 a fost punctul de plecare al imperiului Neuman. Isi desfacea produsele pe piata Imperiului Austro-Ungar, avand deschisa o sucursala in capitala, la Viena, dar si una la Bucuresti. In 1930 a avut un profit net de peste sapte milioane de lei. La Indagrara lucrau peste 640 de muncitori. In momentul nationalizarii, fabrica avea un profit de aproape 4 milioane, dar si o datorie catre diferite banci de aproape 2,5 milioane. ITA fusese infiintata in 1909 si era una dintre cele mai moderne si mai mari din tara, fiind intreprinderea care a produs in premiera matase. Alfred, fiul lui Adolf, a adus mesteri tesatori din zona de traditie a Sileziei cehe, pe care i-a impamantenit la Arad. Pana prin anii 1960-1970, urmasii acestora au intretinut si reparat razboaiele de tesut, de cele mai diverse tipuri. In 1975, UTA inca mai folosea tehnologia introdusa de Francisc cu cateva decenii inainte. In 1938 obtinuse un profit de peste 7 milioane de lei. In acea vreme, leul romanesc valora cat francul francez. De-a lungul timpului, in Consiliul de Administratie al fabricii au intrat mai multi cetateni straini (englezi, elvetieni, olandezi), dar si VIP-uri autohtone. Printre membrii Consiliului de Administratie de la ITA s-au numarat ministrul taranist Virgil Madgearu si Constantin Argetoianu. In august 1940, fratii Neuman au trecut o parte a actiunilor pe numele a doi cetateni americani. Stirea nationalizarii le-a fost data muncitorilor "asezati pe iarba" in curtea fabricii de catre Iordanov Svetco, secretarul de partid de la ITA. Director a fost numit Bekesi Stefan, fost muncitor la fabrica de vagoane Astra. |
Citeşte mai multe despre:
arad, familiei, fabrica, baronul, fiul, francisc, editie de colectie, andrew, neuman, francisc neuman