x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Bombe anglo-americane

Bombe anglo-americane

de Daniela Cârlea Şontică    |    03 Iul 2006   •   00:00

ATACUL
Fortele aeriene anglo-americane ne-au produs pierderi economice de circa 193 de miliarde de lei la nivelul lui 1945. Ale lor: 324 de avioane doborate, piloti ucisi si capturati.
ATACUL
Printre cladirile bucurestene afectate de bombordamente din 4 aprilie s-a aflat si Universitatea

Fortele aeriene anglo-americane ne-au produs pierderi economice de circa 193 de miliarde de lei la nivelul lui 1945. Ale lor: 324 de avioane doborate, piloti ucisi si capturati.

Un roman a mers la biblioteca din cladirea Capitoliului, care adaposteste Congresul american, si la arhivele Air Force si a studiat documente despre raidurile aviatiei americane asupra Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial. Acest om, originar din Ploiesti, era copil in iunie 1942, cand bombele americanilor i-au distrus casa. Si nu este altul decat cineastul Ioan Grigorescu, realizatorul cunoscutei emisiuni "Spectacolul lumii". In urma raidului sau prin arhivele americane de razboi a scris si o carte numita sugestiv "Ucideti petrolul", din care am aflat amanunte, detalii si informatii pe care o carte de istorie nu le-ar fi oferit. S-a intalnit cu fosti aviatori participanti la atacurile aeriene asupra Romaniei, cei care au mai supravietuit, pentru ca incursiunea sa in SUA s-a facut dupa 1989, evident. "Nu, ca-mi vine sa rad! (Dar nu rade deloc). Vasazica vine unul tocmai de la Ploiesti si-mi arata foaia asta pe care eu n-am mai vazut-o din 1 august 1943. Extraordinar! Stiu pe de rost fiecare cuvant din ea… Parca ieri a fost scrisa… Eram franti… Benzina in rezervoare numai pentru cinci minute de zbor… Cand am aterizat, ne-au dat la toti cate o portie dubla de whisky, dar unii dintre coechipierii mei nici n-au fost in stare sa si-o bea. Le-am baut-o eu…" - a fost reactia unuia dintre cei aflati pe vestitele bombardiere americane.

HALPRO, 1942. Miza initiala a raidului american 1 august 1942 nu a fost insa Ploiestiul, ci capitala Japoniei, Tokyo. Atacul-surpriza de la Pearl Harbor de la 7 decembrie 1941, cand japonezii au nimicit la sol 347 de avioane americane, au scufundat 18 nave ancorate la port si, in mai putin de o ora, au omorat 2.403 soldati americani si au ranit alti 1.178, nu putea fi usor uitat. Era vorba deci despre o razbunare. Dar ce cautau Ploiestii pe lista lor?

Colonelul Harry A. Halverson, de 40 de ani, a insistat la United States Army Air Force sa atace Tokyo si a prezentat si un plan in care escadrila de bombardiere pe care urma sa o conduca avea o ruta ocolitoare, pentru a deruta inamicul. Ruta propusa de Halverson survola jumatate din glob: Florida, Brazilia, urma survolarea Atlanticului pana la Takoradi, pe Coasta de Azur, de acolo in Sudan, peste Orientul Mijlociu in diagonala, Asia Centrala si apoi in China, in provincia Seciuan, punctul-limita de unde avea sa se plece spre Tokyo. Misiunea a purtat numele de Project Halverson, pe scurt, Halpro.

Athenee Palace - 4 aprilie 1944

Americanii au plecat in primavara lui ’42 spre provincia chineza amintita, de unde urmau sa atace capitala nipona, dar intre timp aceasta fusese cucerita de japonezi. Misiunea a fost indreptata spre alt punct fierbinte: Ploiesti, unde se afla cea mai mare rafinarie, Astra Romana, care singura, intr-un an, livra doua milioane de tone de titei. Era sursa principala de petrol a germanilor care se alimentau de aici spre a inainta in Rusia. Americanii au decolat la 11 iunie, la 22:30, cu 23 de bombardiere, la bordul lor fiind 231 de oameni, condusi de colonelul Halverson, hotarati sa faca o isprava cum nu se mai vazuse. Bombardierele ajungeau la 310 mile la ora, incarcate cu cate trei tone de bombe. Un amanunt care nu trebuie uitat: pentru ca lucrurile sa decurga conform uzantelor dreptului international, la 5 iunie 1942, SUA au onorat declaratia de razboi, cu sapte luni intarziere, declaratie pe care Antonescu, presat de Hitler, le-o lansase in decembrie 1941. Au decolat seara la 22:30, au ajuns deasupra Constantei la 4:20, au lansat doua bombe intre abator si docuri, opt bombe in Marea Neagra. La ora 4:44 au ajuns trei bombardiere B-24 deasupra Ploiestilor, unde au lansat sase bombe. Efecte: trei case daramate, trei raniti, trei morti. Au mai cazut sase bombe la Teisani, langa Valenii de Munte: o casa daramata, o femeie ranita. Alte bombe la Ciofliceni. La 6 si 2 minute s-a ridicat alarma la Ploiesti, unde nici un obiectiv petrolier nu a fost atins.

TIDAL WAVE. "Misiunea Ploiesti din 1 august 1943 a fost una din marile actiuni intreprinse de United States Army Air Forces in cel de-al doilea razboi mondial. Ea are pentru America nu numai o valoare epica deosebita, ci a insemnat si un adevarat record", se scrie in dosarul de la Air Forces.

Initiata la Casablanca, Maroc, "Capodopera Ploiesti" trebuia sa fie o performanta aviatica fara precedent. Pentru a-si indeplini marsurile catre Caucaz sau Golf, Hitler avea nevoie de rezervele de petrol de la Ploiesti. La propunerea generalului american Henry Arnold, elaborarea strategiei de bombardare a Ploiestiului a fost incredintata colonelului de aviatie Jacob E. Smart, un ofiter cu radacini intre sudistii americani. Smart a mers la Londra si a cautat specialisti englezi care lucrasera la Ploiesti, cooptandu-i pentru a face planul rafinariilor de la Ploiesti. Arhitectul K. Geerlings i-a fost de mare ajutor lui Smart. Pentru a studia fara probleme informatii despre Ploiesti, s-a deghizat in pompier londonez si s-a angajat paznic de noapte la Biblioteca Amiralitatii din Londra, reusind ca in 14 nopti sa cerceteze si sa fotocopieze documentele care il interesau. Geerlings a alcatuit un pliant cu 11 vederi panoramice asupra reperelor ce trebuia urmarite de bombardiere. Apoi a facut machetele oraselor Ploiesti si Campina. Le-a facut cu atata minutiozitate, incat colonelul D.G. Lewis, fost director al Rafinariei Steaua Romana, si-a putut recunoaste propria vila din Ploiesti. Rafinariile ploiestene ar fi necesitat cam 2.400 de bombardiere grele, care sa fi actionat timp de doua luni pentru a putea fi distruse total. Smart propunea un singur bombardament, cu 200 de bombardiere cu tinta precisa fiecare, actionand o singura data.

Mitraliori in misiune pe avioanele americane de bombardament "Liberator"

TINTELE. Erau de distrus noua rafinarii, cu 48 de instalatii-cheie sau puncte vitale, timpul avut la dispozitie fiind de doua minute, pe parcursul unui raid calculat sa dureze aproximativ 14 ore de zbor continuu. 123 de Liberatoare B-24 au decolat din Portreath, Anglia, cu destinatia Oran, in Algeria, de unde au continuat zborul spre bazele din Benghazi, in Libia. Ultimul avion pentru Ploiesti a sosit la baza africana in ziua de 9 iulie, cu trei saptamani inainte de startul spre Romania.

"Pentru punerea in valoare a schitelor, a hartilor si a machetelor executate de Geerlings si mai ales pentru obtinerea senzatiei filmarilor dintr-un zbor in razmot, a fost folosita o tricicleta de copil pe care s-a fixat un aparat de filmat. Totul s-a realizat intr-o incapere din Medmeham, in Buckinghame Shire, transformata pentru cateva saptamani in cel mai secret studio cinematografic din lume", scrie Ioan Grigorescu in cartea sa. Pilotii americani s-au antrenat doua saptamani in desertul saharian, tintind zilnic falsul oras Ploiesti, realizat dupa planul arhitectului Geerlings. Dar nu totdeauna lucrurile merg asa ca in planuri si teorii. Pilotii si mitraliorii lor s-au imbolnavit pe capete de o dizenterie acuta. In plus, nisipul distrugea foarte repede motoarele avioanelor.

Istoricul Mihnea Romalo in cartea "Romania in al doilea razboi mondial (19412-1944)" scrie ca raidul de la 1 august 1943 a facut importante pagube aspura rafinariilor din Ploiesti si Campina, dar nu pe masura sacrificiilor amerinanilor: 600 de morti, 263 de prizonieri din echipaje, iar din 177 de avioane qadrimotoare, 42 au fost doborate in Romania si doar 88 s-au mai intors la baza lor. Atinse mai grav de bombele americane au fost: "Astra Romana", "Romano-americana", "Steaua Romana", "Columbia"; iar mai usor: "Creditul Minier", "Orion", "Vega". Au mai fost avariate gara din Ploiesti (un tren de munitii a explodat), orasul propriu-zis a suferit pagube insignifiante, in schimb stricaciunile provocate de atac au fost considerabile in orasul Campina. Asadar, un semiesec. Mai ales ca in octombrie 1943 volumul exporturilor de petrol depasea chiar productia anterioara.

"Cand avioanele americane bombardau Bucurestiul, la 4 aprilie 1944, la cinematografele din centru, de pe Bulevardul Elisabeta, rulau filme americane, filme cu cowboys, adica western-uri, si mi se pare ca si "Pe aripile vantului" era pe undeva, la Capitol, daca nu ma insel. Dispozitia publicului si chiar si a autoritatilor nu era deloc antibritanica sau antiamericana…"
Mihai A. Semedrea
"Amintiri din razboi - 4 aprilie 1944", ziarul Observatorul (Toronto)
"«Niciodata n-as fi crezut ca pot sa fie asa de ospitalieri cu inamicii lor» (lt. John J. Roades); «Este o vacanta pentru nebunul nostru echipaj» (lt. Jojin Aleins); «Ne trateaza mai bine ca pe soldatii lor» (Frederich C. Mee)."
Magazin istoric nr. 3, 1997
spicuiri din scrisorile
prizonierilor americani in Romania

PRIMUL ATAC AERIAN ASUPRA CAPITALEI

Primul bombardament anglo-american asupra Bucurestilor a fost la 4 aprilie 1944 si a avut misiunea de a intrerupe transporturile militare spre front. De aceea, au atacat Gara de Nord, au distrus liniile ferate de la Bucuresti-Triaj. Din cauza unui vant foarte puternic, bombele si-au gresit tinta si s-au abatut asupra Caii Grivitei. Sute de imobile au fost distruse, inregistrandu-se peste 5.000 de morti si raniti. Au cazut bombe si pe Calea Victoriei, asupra hotelurilor Splendid si Athen...e Palace.

PAGUBELE RAIDURILOR AVIATIEI ANGLO-AMERICANE IN CIFRE

La 5 aprilie 1944, aviatia americana a bombardat masiv Ploiestiul, cu 136 de bombardiere B-24 si 90 de tipul B-19, din care au aruncat peste 580 de tone de bombe, avand ca tinta triajul; au fost 262 de morti si 361 de raniti, conform volumului "Istoria Romaniei in date", aparut la Editura Enciclopedica. La 15 aprilie 1944 a avut loc alt bombardament masiv asupra Capitalei. S-au folosit si bombe incendiare de aceasta data, supranumite "ciorchini aprinsi" si care dadeau o imagine apocaliptica. A fost grav afectata Universitatea si distrusa cladirea de alaturi, a "Cartii Romanesti", precum si alte cladiri. In ceea ce priveste totalul bombardamentelor aeriene intreprinse deasupra Romaniei, in conformitate cu datele existente, in perioada aprilie-august 1944, au avut loc 50 de raiduri ale aviatiei americane si britanice, cu 83 de atacuri asupra obiectivelor de pe teritoriul Romaniei, cea mai vizata zona fiind Ploiesti-Prahova, din care 67 atacuri de zi si 16 atacuri de noapte. Detalii care faceau razboiul mai suportabil: daca americanii isi alintau bombardierele cu porecle cu tenta erotica, in schimb englezii isi numeau bombardierele vopsite in negru "vaduvele negre".

RAIDURI ASUPRA ALTOR ORASE DIN TARA

La 15, 16 si 21 aprilie 1944, a fost bombardat Turnu-Severin, fiind lovite grav portul, instalatiile portuare, gara, distrugerile fiind apreciabile: tancuri cu benzina incendiate, parcul de vagoane si locomotive distrus in proportie de doua treimi. Iar la 16 aprilie a fost randul Brasovului sa suporte efectele bombardamentelor, suferind pierderi materiale si umane insemnate, fiind lovite grav gara, anexele si fabricile din zona. De asemenea, orasele Craiova si Pitesti au fost atacate si ele la 6 mai 1944.
×