Daruitori de bucurie

Fara Inviere nu avem sens. Nici noi, nici viata, nici moartea. Dar ce reprezinta aceasta taina a crestinatatii, care este si cea mai mare sarbatoare in acelasi timp? Ne vorbeste Prea Sfintitul Casian Craciun, Episcopul Dunarii de Jos.

Ce se poate spune despre Invierea Domnului din morti? Cum se poate explica o astfel de taina? "Orice Taina se dezleaga tot tainic. Invierea este «Taina Tainelor», «Sarbatoarea Sarbatorilor», «Lumina Luminilor» si Viata prin excelenta! Viata fara de moarte. Este raspunsul Mantuitorului la obsedantele noastre temeri, nedumeriri si incertitudini. Fara Inviere nici credinta, nici speranta nu au sens. Nici noi nu avem sens. Doar in spatiul Invierii avem sens. Avem viata si avem Speranta. Invierea renaste in noi iubirea cea fara de margini, care izvoraste din preaplinul vietii vesnice. Exista si o Inviere inainte de Inviere! Este invierea noastra la viata normala, asemenea ghiocelului, la viata comunitara, frateasca si la solidaritatea nefatarnica. Astfel inviaza si resursele launtrice ale iubirii. Tot fara de margini!", a spus Prea Sfintitul Parinte. Exista o legatura intre moartea fiecaruia dintre noi si Inviere? "Sigur ca exista. Altcum ce ar mai fi din speranta noastra? Cum am rezista sa ne luam ramas bun, pe marginea gropii, de la cei mai curajosi, care pleaca inaintea noastra? Si noi murim, intr-un fel, cu moartea cuiva si altii vor muri, oarecum, cu moartea noastra si astfel toti, in sir, in ordinea de Domnul stiuta, ne ducem sa ne intalnim si sa inviem. Vedeti de ce sunt bisericile pline la pomenirile mortilor? Caci ei nu pleaca total, raman si in noi. Iar noi ii inviem in faptele noastre bune. Le prelungim viata prin exemplele lor bune. Asa va fi dupa fiecare dintre noi. Sa avem insa de pe acum faptele Invierii!".

ALTRUISM. Cum sa petrecem de sarbatoarea Invierii? Ce fel de bucurie este potrivita cu marele praznic al crestinatatii? PS Casian Craciun a raspuns: "O bucurie pentru altii. Sa dam bucurie. Asa cum ne-au dat-o Apostolii care «s-au bucurat cand L-au vazut pe Domnul». Sa vedem oameni tristi bucurandu-se! Sa participam la bucuria lor! Sa le procuram, de la Domnul, prin credinta si prin faptele iubirii noastre, bucurie celor multi si tristi. Aceasta trebuie sa fie realitatea pascala. Sa ne ajute Domnul sa facem asa! Cu totii, pentru toti. Abia atunci vom fi daruitori de bucurie! Atunci vom primi si bucurie si lumina in suflet si pace in noi si intre noi". Episcopul de la Galati a incheiat cu aceste ganduri: "Cu Domnul inviat din morti inviaza totul si invie toti la adevarata viata. Sa fie asa pentru popor si pentru tara!".

17 DIN 100 TIN POSTUL MARE Dumneavoastra tineti de obicei Postul Pastilor?, suna intrebarea la care 17% dintre romanii intervievati de CURS au raspuns: da, tot postul. Pare incredibil, dar sondajul nu are eroare decat ±2%. In plus, procentele au fost confirmate si de Parintele consilier patriarhal, Constantin Stoica. 30% dintre romani tin post doar in ultima saptamana, iar alti - 17% doar in Ajunul Pastilor, in timp ce 35% dintre romani nu tin deloc post. Doar 1% dintre romani nu a raspuns la intrebarea aceasta.

CU BANI SAU FARA, DE LA ORAS SAU DE LA SAT Cu cat imbatranesc, cu atat incep romanii sa posteasca mai mult. Procentele sondajului pe aceasta tema sunt edificatoare: 26% dintre oamenii de peste 56 de ani tin tot Postul Mare, fata de 12% dintre tinerii de pana in 30 de ani si fata de inca 13% romani cu varste intre 31 si 55 de ani, care tin si ei tot acest post. Aproape jumatate (45%) dintre cei care nu tin deloc postul amintit au pana in 18 ani, asadar cifra nu este alarmanta, avand in vedere ca in aceasta categorie intra copiii, care sunt exceptati de la post. Tot scutiti de post sunt si batranii cu neputinte, bolnavii si cei care muncesc in locuri toxice sau cu activitati fizice foarte solicitante, precum si femeile insarcinate sau cei care calatoresc. Prin urmare, procentele de nepostitori - 36% (31-55 de ani) si 26% (peste 56 de ani) - ii numara aici si pe oamenii din categoriile mentionate. Diferente nu sunt prea mari intre postitorii in functie de venituri, asa ca tin tot postul 19% dintre cei cu venituri sub medie si 15% dintre cei cu venit peste medie. Spun nu total postului 39% dintre oraseni si 29% dintre locuitorii satelor. POSTUL: FEMEI SI BARBATI Romanii tin Postul Pastilor intr-un numar impresionant: 17%. Femeile sunt totusi mai riguroase, daca avem in vedere rezultatele sondajului - 23% dintre acestea tin cel mai lung post din an, in vreme ce doar 11% dintre barbati fac acelasi lucru. Numai in saptamana Patimilor se pregatesc cu post 28% dintre femeile intervievate si 32% dintre barbati. Postesc doar in sambata dinaintea marii sarbatori 17% dintre barbati si tot 17% dintre femei. Nu postesc deloc 43% dintre femei si 26% dintre barbati.