Fost simbol

Stadionul ANEF (Academia Nationala de Educatie Fizica), rebotezat "Republicii" de comunisti in 1948, a fost opera faimosului arhitect Horia Creanga, care, alaturi de Marcel Iancu, este un pionier al arhitecturii moderne interbelice.

Locul unde a fost Stadionul Republicii

Stadionul ANEF (Academia Nationala de Educatie Fizica), rebotezat "Republicii" de comunisti in 1948, a fost opera faimosului arhitect Horia Creanga, care, alaturi de Marcel Iancu, este un pionier al arhitecturii moderne interbelice.

Construit in 1926, stadionul a gazduit meciuri importante de fotbal, nationale si internationale si competitii la fel de importante de atletism. O data cu inceperea constructiei Casei Poporului, stadionul a fost acoperit. In momentul de fata se spune ca se lucreaza la transformarea lui in parcari si garaje.

Stadionul Republicii avea "oficial" 20.000 de locuri. Istoricii sustin ca la inaugurare, acesta ar fi detinut doar 18.000 (o tribuna si fara peluze), dar a cunoscut o dezvoltare succesiva. Ulterior, (dupa 1948) putea gazdui 40.000 de persoane, daca nu chiar 45.000. Se umplea pana la refuz in vremea "cuplajelor" bucurestene. Era destul de aranjat, insa vizibilitatea si acustica lasau de dorit.

STRAJERIE. "Stadionul Republicii nu a fost inca de la deschidere un spatiu foarte mare, dar era cochet. Tin minte ca acolo debutau meciuri importante si se tineau campionatele de fotbal. Ca punct de reper, peste drum era Strandul Bragadiru, ridicat pentru copii de ginerele lui Bragadiru", ne spune istoricul Constantin Balaceanu Stolnici.

MANIFESTARI. La randul sau, academicianul Dinu C. Giurescu marturiseste: "Stadionul Republicii, fost ANEF, a fost cel mai mare stadion al Bucurestilor pana in 1950.

Acolo aveau loc serbarile tineretului, a Strajeriei. Incepand cu data de 8 iunie incepeau manifestarile. Era omagiata urcarea pe tron a Regelui Carol al II-lea, defilau strajerii si erau diverse exercitii de gimnastica. Stadionul era situat la Izvor, intr-un cartier de case din 1920-1930, imobile foarte importante din punct de vedere arhitectonic".

A fost inaugurat in 1926 si demolat la inceputul anilor ’80.

SISTEMATIZARE. "La Stadionul ANEF, continua Dinu C. Giurescu, in septembrie 1944, a avut loc prima Adunare comunista convocata de Partidul Comunist Roman, proaspat devenit legal. Cateva mii de oameni au cerut zgomotos demisia guvernului prezidat de generalul Sanatescu, sub simplul pretext ca Guvernul nu a fost in stare sa ceara epurarea.

Dupa aceea, stadionul servea pentru meciurile epocale de fotbal. Avea o tribuna acoperita, banci de lemn, era foarte bine pus la punct. Am asistat la unul din meciurile Rapid - Venus, meci foarte insemnat. Publicul era mai amuzant fata de cel de azi. In anii ’50, ANEF a servit drept stadion de sport, pana cand a fost construit Stadionul 23 August, actualul Lia Manoliu. Atunci, ANEF a intrat treptat in nefolosire. Sentinta de moarte a venit o data cu sistematizarea zonei. Dictatorul anuntase deja inceperea lucrarilor pentru Casa Poporului."

MECIURI DE MARCA Portalul Federatiei Romane de Handbal aminteste de Stadionul Republicii, mentionand ca "multe dintre meciurile de marca au debutat acolo. In 1951, pe plan international, dupa esecul din 1949 cu echipele maghiare, se face o noua incercare, dar numai pentru echipa masculina. Cand nimeni nu se astepta, Gabriel Zugravescu, marele antrenor de mai tarziu si federal ani in sir, supravegheat mai putin datorita «fizicului de gazela», patrunde si marcheaza golul victoriei. Confruntarea cu puternica echipa a Cehoslovaciei a avut loc la Bucuresti, pe Stadionul Republicii, refacut si modernizat dupa distrugerile suferite in timpul razboiului". MARTORUL CUPEI OLIMPICE In 1935, pentru antrenarea nationalei de rugby a Romaniei a fost adus francezul Gonnetaut. "Stadionul ANEF a fost dotat cu doua noi tribune. S-au construit sase vestiare, o parcare pentru 1.000 de masini. La antrenamentul din 20 aprilie, rugbistii erau solicitati «sa vina la stadion cu buletinul biroului populatiei, livretul militar sau foaia de lasare la vatra, trei fotografii fata-bust, format 6/9, pe fond alb». ANEF a fost martorul reorganizarii Cupei Olimpice, in cadrul careia nationala de rugby a jucat cu cele mai puternice echipe de club. BADMINTON PE COCHETUL STADION AL REPUBLICII Alaturi de handbal, fotbal, atletism, rugby, tenis si baschet, Stadionul Republicii a gazduit si concursuri de badminton. "O contributie deosebita in dezvoltarea badmintonului in Europa i-a revenit presedintelui Ebu Torsten-berg (Danemarca) si secretarului general, dna Gisela Hoffmann (Germania). In Romania s-au facut primele incercari de popularizare in vara anului 1958, cu ocazia deschiderii anului sportiv universitar. Programul, organizat pe cochetul Stadion al Republicii, a cuprins si o demonstratie de badminton, din pacate fara ecoul dorit de organizatori. Trebuie sa treaca inca zece ani ca jocul sa fie programat in sali, pe teren marcat, aplicandu-se regulamentul international de joc. Organizatorii au mizat pe celebritatea fostului Stadion ANEF pentru a introduce badmintonul in familia jocurilor sportive din Romania. Popularizarea badmintonului, facuta in mare masura cu ajutorul presei sportive si a Stadionului Republicii, a avut ca efect infiintarea de noi sectii si cluburi sportive la: Resita, Brasov, Miercurea-Ciuc, Onesti, Petrosani, Galati, Reghin, Bocsa, Iasi, Sibiu, Oradea, Craiova, Odorheiu-Secuiesc, Sfantu Gheorghe, Suceava etc.", aminteste Federatia Internationala de Badminton.