x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ghelasie de la Râmeţ

0
Autor: Loreta Popa 08 Apr 2011 - 19:22
Ghelasie de la Râmeţ


Sfinţii au înlocuit mânia cu blândeţea, lenea cu hărnicia, răutatea cu bunătatea, zgârcenia cu dărnicia, vrăjmăşia cu dragostea.

Astfel de oameni răniţi de dragostea lui Hristos au vieţuit pe meleagurile româneşti, căci ţara noastră e pământ binecuvântat. În inima Transilvaniei, la poalele Munţilor Apuseni, chipul luminos al Sfântului Ghelasie este păstrat de credincioşi în suflete. Mănăstirea a atras atenţia lui Nicolae Iorga, care a fost impresionat de vechimea şi simplitatea aşezământului, de sălbăticia locurilor greu accesibile şi de numele locului. Capul sfântului se păstrează într-o raclă de argint în biserica mare. Sfântul ierarh Ghelasie de la mânăstirea Râmeţ, din judeţul Alba, este un sfânt creştin canonizat recent de Biserica Ortodoxă Română. Potri­vit părintelui Antonie, duhovnicul Mănăstirii Râmeţ, moaştele Sfântului ierarh Ghelasie au fost descoperite în 1929 în timpul unor lucrări de îndepărtare a aluviunilor aduse de ploi în curtea mânăstirii. Astfel, călugării au găsit într-un şanţ un craniu care a înconjurat singur de trei ori biserica şi în final s-a aşezat pe pervazul lăcaşului. Acesta a fost prima dovadă a puterilor moaştelor Sfântului Ghelasie. Sfântul Ghelasie a fost canonizat la 30 iunie 1992, cu ocazia sfinţirii noii biserici de la Râmeţ. Numele sfântului este atestat documentar în anul 1979, când în timpul lucrărilor de restaurare a picturilor din interiorul bisericii a fost descoperită o inscripţie scrisă cu caractere chi­rilice care conţinea numele acestui ierarh al zonei. Despre Sfântul Ghelasie se povesteşte că, într-un an, călugării mănăstirii aflaţi la cositul fânului, suferind din cauza căldurii mari, s-au adresat acestuia în speranţa că vor fi ajutaţi. Acesta, rugându-se lui Dumnezeu, a făcut de trei ori semnul crucii cu toiagul şi, lovind în pământ, a ţâşnit un izvor cu apă rece care există şi azi sub denumirea de Fântâna Vlădi­chii. De asemenea, se povesteşte că sfârşitul său pământesc a fost o adevărată minune, sfântul Ghelasie murind în şaua măgarului pe care se întorcea la mănăstire. Cumintele animal l-a purtat până la poartă, unde s-a oprit, iar pe locul unde a stat a rămas copita imprimată în piatră, care se păstrează cu grijă în muzeul mănăstirii. Credincioşii care vin să se roage la racla cu moaştele Sfântului Ghelasie de la Râmeţ susţin că de multe ori au simţit puterea şi harul deosebit al acestora, iar rugăciunile le-au fost ascultate.

Sfinţi canonizaţi în ultimii ani
Sfinţii Mucenici din Dobrogea Chiril, Chindeu şi Tasie, 26 aprilie; Sfinţii Mucenici Maxim, Dada şi Cvintilian din Ozovia, 28 aprilie; Sf. Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, 22 iunie; Sf. Voievod Ştefan cel Mare, 4 iulie; Sf. Mucenici Epictet şi Astion, 8 iulie; Sf. Mc. Emilian de la Durostor, 18 iulie;  Cuvioşii Rafael şi Partenie de la Agapia, 21 iulie; Sf. Varlaam, Mitropolitul Moldovei, Cuviosul Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului, 30 august; Cuviosul Dionisie Exiguul, 1 septembrie; Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi, 7 septembrie; Cuviosul Onufrie de la Vorona, Cuviosul Chiriac de la Tazlău, 9 septembrie; Sf. Voievod Neagoe Basarab, 26 septembrie; Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani, 1 octombrie; Sf. Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti, 28 octombrie; Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigo­rie din Zagra şi Vasile din Telciu, 12 noiembrie; Cuviosul Gheorghe de la Cernica, 3 decembrie; Sf. Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, 13 decembrie.

Citiţi toate articolele din Ediţia de colecţie - Sfinţii români

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie - sfintii romani

Serviciul de email marketing furnizat de