FESTIVALURI
In anii â70, un
festival de folk era un eveniment care aduna mii de oameni. Stateau pe holuri pe strapontine, intrau prin acoperis, ca sa-i asculte pe folkisti. Azi, cativa iubitori ai folkului reusesc sa organizeze, cand gasesc bani, festivaluri la care, incet-incet, vine tot mai multa lume.
Primul festival folk s-a numit... pop, fiindca pe atunci nu aveai voie sa folosesti folk intr-o titulatura. A fost organizat la club 303, de fratii Ursulescu, inainte de anul 1970. L-au intitulat "festival national" pentru ca reunise participanti din toata tara.
"Acolo au venit si doi soti, Gabi Caciula si Vica Frunza, specialisti in muzica Bob Dylan si Joan Baez, si care au plecat in SUA. Apoi un personaj interesant, Benedict Popescu, de la Fizica, ce construia de pe atunci aparate electronice de redat sunetul si aparea pe scena cu ele. Era singurul din Romania care canta la ferastrau si la teramin, un aparat cunoscut pe plan international, extrem de ciudat si de interesant. El scoate niste unde magnetice pe care se poate canta", spune Florin Silviu Ursulescu.
MII DE OAMENI. Incepand cu 1969, Clubul A al studentilor de la Arhitectura a organizat festivaluri de muzica pop si rock, la care folkul s-a simtit ca acasa. "Muzica facuta in acei ani era de prima mana, pentru ca formatiile stiau muzica aceea care se canta dincolo, in strainatate, nu erau rupti de lumea muzicala", povesteste conferentiarul Calin Irimescu, fondator al Clubului A si organizator la acea vreme al primelor festivaluri ale Arhitecturii.
Irimescu isi aminteste ca la primul festival, tinut la
Casa de Cultura a Studentilor "Grigore Preoteasa", un admirator al formatiei Rosu si Negru a patruns in sala prin acoperis, printr-un luminator.
Al doilea festival s-a tinut in anul 1971, la Sala Palatului de data aceasta. "Pentru prima data s-a probat capacitatea salii de a ajunge la 5.000 de locuri. In fiecare seara, cred ca a fost cel mai mare eveniment al acestei muzici, a fost o medie de 5.000 de spectatori, care stateau pe coridor, pe strapontine, pe vomitorii, unde se nimerea. A fost o manifestare care cu greu a mai putut fi egalata de alte manifestari organizate de studenti", afirma Emil Barbu Popescu, rectorul Arhitecturii.
"Stiu ca a fost Mircea Florian, stiu ca a fost Doru Stanculescu, a cantat si Dorin Liviu Zaharia, dar el a cantat cu Olimpic 64 atunci, desi el singur facea cumva folk, dar muzica lui era total speciala", spune Irimescu.
INTERDICTIE. Pentru a treia editie a festivalului, cea din 1979, o comisie de preselectie a umblat prin toata tara. "De toate aprobarile m-am ocupat eu si stiu ca bucataria a durat vreo sase luni. Erau angrenati in chestia asta mai mult de 200 de studenti", sustine Calin Irimescu.
"Tin minte ca atunci Sorin Chifiriuc n-a fost lasat sa cante. Cei de la UTC au zis: orice, Sorin Chifiriuc nu. Sorin Chifiriuc este un absolvent de conservator, unul din zecii muzicieni care au trecut prin toate stilurile. A cantat si folk, a cantat cu Iris, a avut trupa Domino, un om de o mare complexitate muzicala, dar atunci cand era in febra cantatului cateodata uita de el pur si simplu. Se pare ca la un spectacol i-a scuipat pe unii din primul rand, nu stiu de ce. Festivalurile insemnau foarte mult pentru timpul ala, in special pentru muzicieni, pentru ca aveau posibilitatea sa cante pe cea mai buna scena a tarii", mai spune Irimescu.
"Pasiunea mea din acea vreme pentru folk a facut de altfel ca in anii 1972 si 1973 sa ma implic in organizarea Festivalului Primavara Baladelor la Universitatea Bucuresti. La aceste ocazii am facut parte si din juriu insa notele nu mi le mai pot aminti, tin minte insa ca mi-a lasat o impresie deosebita Doru Stanculescu, care de altfel a fost unul dintre premianti. Aveam 22 de ani la acea vreme" -
Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor
|
SALILE SUNT DIN NOU PLINE
|
Victor Socaciu organizeaza, incepand din 1990, Festivalul "Om bun": "Am zis ca folkul si rockul trebuie sa aiba niste festivaluri nationale, asa cum este Mamaia pentru muzica usoara, asa trebuie sa fie si pentru folk si pentru rock si pentru toate celelalte genuri". Socaciu este de parere ca acum folkul trebuie sa porneasca de jos: "Noi putem sa facem si sa reactivam de aici, dintr-o zona mica. De fapt, esenta Festivalului «Om bun» este sa nu fie neaparat un sir de recitaluri ale batranilor folkisti, ci sa fie o scena pentru cei care vin in urma noastra".
FLOAREA DE CER. "Dan Vana, bunul meu prieten de la Calafat, ne spune Sorin Minghiat, are un festival de folk acolo, doar cand sunt bani. Se pare ca anul acesta se va tine. Anul trecut nu a reusit, din lipsa de bani. Dan Vana se zbate sa faca acolo ceva si chiar reuseste. Cu corul de copii de la Craiova, cu televiziunea de la Craiova." Sorin Minghiat considera ca in momentul actual exista doua centre care polarizeaza muzica folk mai mult decat Bucurestiul: nucleul de la Sighisoara, unde folkul s-a inradacinat prin Adrian Ivanitchi si Dinu Olarasu si cel de la Calafat. Aici, pe langa festivalul "Floare de cer", are loc si o tabara de creatie - Tabara folk. Un loc in care Dan invita cantareti, cantautori din tara, actori. "Mergem acolo, stam o saptamana pe malul Dunarii, ne uitam cum curge apa, seara mai cantam si mai bem o bere, o cafea, stam de vorba", povesteste Minghiat.
CHITARA DE ARGINT. In urma cu circa 10 ani, povesteste Florin Sasarman, mergeam la Reghin cu regularitate, la Festivalul "Chitara de argint", facut de Sorina Bloj. A reusit sa organizeze acolo cinci editii. Sasarman a participat fie prin recitaluri, fie ca membru al juriului. Vazand dificultatile pe care le intampina festivalul, din lipsa de bani, Sasarman s-a gandit sa faca la Bistrita (la 60 de km de Reghin), o prelungire, o gala folk. La prima gala, organizata in urma cu cinci ani, intr-o sala de 500 de persoane, au venit cam 300 de oameni. "Am hotarat apoi sa mai facem o gala, sa vedem cum iese. Cum este receptat folkul, cu atat mai mult cu cat eu realizez la postul local de radio o emisiune «Diligenta de Bizant». Bistritenii s-au obisnuit cu folkul, am avut la a doua gala o sala plina ochi", povesteste Florin Sasarman. Au cantat Ducu Bertzi, Victor Socaciu, Vasile Seicaru, Doru Stanculescu, Sorin Minghiat. "De atunci am organizat trei editii ale Festivalului Bistrita Folk. Nu este nici o problema sa adunam o sala de spectatori la o seara de folk in Bistrita", spune Sasarman.
FESTIVALUL CASTANILOR. Festivalul de la Ploiesti numara deja cinci editii. "De la noi a plecat si Ana Maria, care a castigat apoi trofeul de la Mamaia, ea a fost concurenta la prima editie, iar Dan Negru a prezentat festivalul, a vazut-o si a luat-o la televiziunea nationala si de acolo nu a mai fost decat un pas spre celebritate", spune Gabi Dobre. Anul urmator n-a mai venit ca si concurent, ci ca vedeta si a avut un recital. "Sunt concurenti care vin sa participe la festival, dar sunt si oameni care vin de ani buni sa cante la noi. S-a legat asa o prietenie intre ei, o atmosfera calda", spune Gabi Dobre.
"Noi putem sa facem si sa reactivam de aici, dintr-o zona mica. De fapt, esenta Festivalului "Om bun" este sa nu fie neaparat un sir de recitaluri ale batranilor folkisti, ci sa fie o scena pentru cei care vin in urma noastra.
Victor Socaciu, organizator al Festivalului "Om bun"
"Sunt concurenti care vin sa participe la festival, dar sunt si oameni care vin de ani buni sa cante la noi. S-a legat asa o prietenie intre ei, o atmosfera calda"
Gabi Dobre, organizator al Festivalului "Castanilor"
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
