La shaolini

Capitanul jandarm Vitia Mereanu, maestru in arte martiale, a petrecut cativa ani intr-o manastire shaolina din China.

Legendele spun ca shaolinii puteau sa zboare prin vazduh si sa mearga pe apa

In 1999, un jandarm roman poposea la calugarii dintr-o manastire shaolina aflata in unul dintre muntii sacri ai Chinei, la 1.000 de kilometri sud de Beijing. Atunci, capitanul Vitia Mereanu a stat doar o luna, dar s-a intors peste un an, cu o bursa din partea Jandarmeriei si a Ministerului de Interne. S-a specializat, timp de patru ani, in limba, cultura si civilizatie chineza, dar a profitat de fiecare clipa libera pe care o avea pentru a se intoarce in mijlocul calugarilor shaolini.

REGIM. La manastire, calugarii se antreneaza zilnic pana la 12 ore. Hrana lor este exclusiv vegetariana.
Desteptarea, la 4:30, este urmata de exercitiile fizice si cele de respiratie si o alergare pe pantele muntilor. La micul dejun se servesc fierturi din cereale, cate doi-trei coltunasi umpluti cu verdeata, dar si supe. Shaolinii nu se feresc sa manance la micul dejun ceapa si usturoi. Supele se consuma la sfarsitul mesei, pentru ca, spun chinezii, ele trebuie "sa umple locurile ramase goale". Nu lipsesc ceaiul si apa fierbinte. De altfel, cat timp a stat la manastirea shaolinilor, jandarmul roman nu i-a vazut pe calugari ca beau apa rece - doar calda sau fierbinte.

Dupa micul dejun fiecare calugar isi executa sarcinile. Pentru ca avea un statut special, Vitia Mereanu nu trebuia sa participe la treburile "casnice" din manastire, dar le dadea calugarilor cu placere o mana de ajutor.

Urma prima parte a antrenamentului in arte martiale, apoi tehnicile de folosire a armelor - sabie, sulita etc.

Pranzul shaolinilor este compus din orez si diverse mancaruri de legume - varza cu ardei iute, soia incoltita, fasole, cartofi taiati in felii subtiri si abia trecuti prin ulei, zarzavaturi. Calugarii folosesc la prepararea mancarurilor multe plante medicinale, care ii ajuta sa faca fata antrenamentelor foarte dure. Multe dintre retetele gastronomice din manastire sunt secrete.

Dupa pranz, urma o pauza de o ora, dupa care se trecea iar la antrenament.
Ultima masa se servea la ora 19:00 si era bogata in fructe - in special mere si ananas. Dupa o pauza de o ora incepea antrenamentul care dura pana tarziu in noapte.

POFTE. Jandarmului roman i-a lipsit mult carnea la manastire, pentru ca acolo a trebuit sa se transforme, fara sa vrea, intr-un vegetarian. "Intr-o zi, au vrut sa-mi faca o surpriza. Mi-au spus de dimineata: "Vitia, pregatim un pui pentru tine". Toata ziua m-am gandit la puiul ala. Dar nu era ce-mi imaginam. Carnea de pui din mancare ar fi incaput intr-o cutie de chibrituri", isi aminteste Vitia Mereanu.

Dupa ce s-a intors in Romania, jandarmul a continuat sa tina cont de principiile si sfaturile calugarilor in ceea ce priveste alimentatia. Nu face niciodata excese. Si ii place sa-si rasfete, din cand in cand, familia cu retetele delicioase pe care le-a invatat de la calugarii shaolini.

UN CENTRU DE INVATATURA Filozofia principala a calugarilor shaolini este budismul, completat cu gandirea taoista si cea confucianista. Cu mult inainte ca shaolin sa devina cunoscuta pentru artele martiale, era cunoscuta ca un loc de adanca invatatura. Era renumita pentru traducerile sutrelor budiste din sanscrita in chineza. Maestrii shaolin erau instruiti in domenii precum medicina si ierburi, meditatie, filozofie, istorie, autodisciplina, arte martiale. Adesea le erau atribuite puteri supranaturale. Majoritatea realizarilor lor se datorau insa instruirii la nivel inalt si inteligentei. CALUGARI CU PUTERI SUPRANATURALE Miturile despre cei care erau instruiti in manastirele shaoline nu au fost niciodata dovedite, dar nici infirmate. Lucruri precum zborul, mersul pe apa, invizibilitatea, vederea prin obiecte solide etc. erau printre atributele calugarilor shaolin. Calugarii de la Templul Fukien erau faimosi pentru ca ar fi taiat lemne cu palmele goale, intrucat armele albe le erau interzise. Succesul sau esecul in shaolin chuan (ca arta martiala) este, literalmente, in proportie de 90%, in maini si picioare. ARTE MARTIALE CHINEZE Shaolin Kung Fu, sau Shaolin Chuan, este cel mai cunoscut stil din artele martiale chineze. Shaolin Chuan si Kung Fu sunt folosite, in general, ca denumire, pentru orice stil din artele martiale chineze. La Shao-Shih, Bodhidharma (Da Mo pentru chinezi) a fondat Templul "Padurea tanara", cunoscut de toata lumea ca shaolin. Prin asta a devenit si primul "patriarh" al budismului Ch’an (Zen, pentru japonezi). In China sunt 400 de stiluri de box, shaolin este unul din ele. Exista doua mari ramuri in shaolin. Cel de nord - Bei Chuan, care este un echilibru intre tehnicile de lupta cu piciorul si cu mana si cel de sud - in care predomina tehnica loviturilor cu mana.