x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Leul nu mai este codas

0
Autor: Daniela Ivan 04 Iul 2005 - 00:00
Leul nu mai este codas


DE VALOARE
Leul nu mai este pe ultimul loc in ierarhia valutelor din lume. Denominarea l-a transformat intr-una dintre cele mai puternice monede europene. Un euro este cumparat cu 3,6 lei, iar un dolar, cu 3 lei.

Dupa denominare am scapat de pozitia jenanta de a fi lanterna rosie in topul valutelor mondiale, loc pe care l-am preluat de la turci la inceputul anului, cand lira a scapat de sase zerouri din coada. Analistii economici atrag atentia ca este doar o intarire valorica a monedei nationale, puterea de cumparare a romanilor va ramane aceeasi. Ba chiar, taierea a patru zerouri le va da unora sentimentul ca saracesc.

Leul greu a ajuns in prima parte a clasamentului mondial. Un euro poate fi cumparat cu 3,6 lei, iar un dolar, cu 3 lei. Adica, leul romanesc a devenit mai valoros decat monedele celor mai avansate tari in procesul de adoptare a euro (Estonia si Slovenia), ori a unor tari cu PIB/locuitor duble (Slovacia) sau triple (Cehia si Ungaria). Leul nou valoreaza 4 krooni estonieni, 8 coroane cehe, 11 coroane slovace, 60-70 de tolari sloveni sau forinti maghiari.

COSMETIZARE. Taierea zerourilor din coada leului nu ne face nici mai saraci, nici mai bogati decat suntem. "Denominarea este o operatiune cosmetica, de imagine, dar foarte importanta, care da un ragaz economiei sa se puna pe picioare. Daca nu va fi insotita de schimbari de substanta in economia reala, de crearea unui mediu atractiv pentru investitiile straine, se va dovedi doar un exercitiu de imagine", spune analistul economic Ionut Balan. El adauga ca Argentina a taiat intre 1983 si 1992 de trei ori zerourile din coada peso. Si ucrainenii au renuntat la zerouri acum noua ani, iar polonezii acum 10. Cea mai recenta denominare a avut loc in Turcia, la inceputul acestui an.

CELE MAI TARI VALUTE


Pe primul loc este lugino, emisa de micutul principat italian Seborga. Lira sterlina ocupa locul al saptelea, dupa valutele din Kuweit, Bahrein si Malta. Euro si dolarul american nici macar nu fac parte din top 10.

1 lugino Seborga 16,74 lei
1 dinar Kuweit 9,55 lei
1 lira Malta 8,42 lei
1 dinar Bahrein 7,4 lei
1 rial Omar 7,24 lei
1 lira sterlina 5,2 lei
1 lat Letonia 5,2 lei
1 DST 4,36 lei
1 dinar Iordania 3,93 lei

CELE MAI SLABE MONEDE


Inainte de denominare leul era de 15 ori mai slab decat moneda nationala a Madagascarului. Vecini de suferinta cu vechiul leu erau dongul vietnamez si meticalul mozambican, care a ramas pe ultimul loc in topul valutelor mondiale.

1 ariary madagascar 0,1553 lei
1 bolivar Venezuela 0,1299 lei
1 leone Sierra Leone 0,1187 lei
1 siling Somalia 0,0898 lei
1 kwacha Zambia 0,0602 lei
1 dolar Zimbabwe 0,0477 lei
1 kip Laos 0,0267 lei
1 dong Vietnam 0,0176 lei
1 metical Mozambic 0,0147 lei

Turcii ne-au luat-o Inainte


Turcia a eliminat sase zerouri de pe bancnote la inceputul acestui an. Un dolar care valora inaintea denominarii 1,4 milioane de lire turcesti este acum schimbat cu numai 1,4 lire noi. Masura luata de autoritatile de la Ankara este o strategie menita sa demonstreze Uniunii Europene ca tara are intr-adevar o economie de piata functionala, in contextul in care Turcia va demara negocierile de aderare in octombrie 2005. Sa nu uitam ca masura a putut fi aplicata deoarece Turcia are avantajul unei inflatii sub 10%.
Citeşte mai multe despre:   leul,   editie de colectie

Serviciul de email marketing furnizat de