Mesteritul maruntaielor

13 Feb 2005 • 00:00

AVORT CU MOASE

Andrele, cateva carpe si un lighean - asta gaseai in trusa empirica a unei babe la care femeile trageau adesea pentru a-si scobi pantecele.

Laura toma (anul nasterii 1982)

Avorturile provocate au fost o practica frecventa la care femeile recurgeau pentru a scapa de sarcinile nedorite. Casele moaselor si ale doftoroaielor de la tara se transformasera tacit in sali de chiuretaj.

MAMâ RUSANDA. Asa i se spune batranei care a ajutat pe timpul comunismului multe femei sa scape de burta cea "stricacioasa". Locuieste intr-o casa veche la periferia Brailei. Are doua camere si un hol intunecos, iar geamurile sunt acoperite cu hartie colorata. Traieste singura si are 78 de ani. Femeia voinica si cu obraji rumeni ne-a vorbit cu greu si cu o conditie: sa n-o vada lumea...

Mama sa a fost moasa intr-un sat apropiat si de la ea a invatat mesteritul maruntaielor. Cand batrana a murit, nu s-a dat deoparte sa provoace avorturi si fara mama sa. Mamâ Rusanda vorbeste incet, cautandu-si mereu cuvintele. Din baticul strans la spate ii ies neglijent cateva suvite sure. A scos bani frumosi din scobitul pantecelui cu andeaua: lua pana in 1.000 de lei pe avort si nu numai bani, ci si de-ale gurii. "Am fost mereu cu frica-n san, de aia nu am ajutat pe orisicare. Ma feream sa ma trezesc cu procuratura aici." A ajutat sa avorteze si copile de 15 ani si profesoare si crede ca, cu toatele, au fost "cateva sute de femei", care i-au batut in geam de-a lungul anilor.

AVORT SI BORS. Se poticneste des la vorba si parca ar vrea sa ne oprim din depanarea amintirilor despre anii in care s-a ocupat cu provocatul avorturilor. "Asta-i patul unde urcau fetele", si arata cu mana spre o dormeza dungata lipita de soba. Batrana isi aminteste ca veneau multe eleve de liceu sa-i ceara ajutorul. "Trageau aici dupa ore. Asa, cu sarafanul pe ele, si imi spuneau plangand ca vor sa le scap repede sa prinda si autobuzul, care era la ora fixa, ca sa nu dea de banuit acasa. In cinci-zece minute le rezolvam cu andreaua". Batrana isi aminteste ca unora le era spaima si tremurau de se zgaltaia patul cu ele, altele impietreau nu mai miscau. Cu astea imi era mai frica..." Intr-un colt al incaperii sta o putina mare, acoperita cu un carton. Acolo face bors si lumea vine la ea si acum sa cumpere. "De multe ori, dupa ce le chiuretam, la plecare le dadeam cate o sticla de bors sa iasa cu ea in mana, ca sa nu dea de banuit", adauga batrana.

FEBRA SI HEMORAGIE. Mamâ Rusanda spune ca multe faceau febra dupa ce plecau de la ea, dar le avertiza sa se intoarca "daca nu-i in ordine". Daca ajungeau la spital era periculos si pentru ele, si pentru ea, pentru ca le intrebau unde si-au provocat avortul si "ne-ar fi pascut puscaria". Cel mai greu era cu cele care aveau burta prea mare. "Trebuia legat fatul de un picior cu o sfoara si trageam pana se desprindea placenta, ca nu mai mergea cu andreaua". Cat despre maruntaie, ajungeau in cusca potaii din curte. Spala ligheanul cu apa calda si tinea o vreme andrelele in spirt. "Pe altele le sunam chiar eu sa vad daca nu le pufnise hemoragia, dar ele erau cele in care chiar aveam incredere, ca veneau la mine de mai multi ani".

DECESE PRIN AVORT
IN ROMANIA

BUCURIA SANGERARII

Batrana isi aminteste de o fata de 24 de ani care a murit in urma avortului "chiar atunci cu Revolutia". "Era dintr-o familie buna si ai ei n-o lasau sa se iubeasca cu un tractorist. A fugit cu el si a ramas bortoasa", spune batrana cu ochii albastri. Cand a ajuns la mine avea ditamai burta, dar m-am incumetat totusi s-o ajut... Ei i-a fost rau pe urma, dar nu s-a mai intors la mine si a stat asa pana cand s-a dus... Prin satul ei se auzea ca a facut peritonita si de asta ar fi murit. Mi-aduc aminte ca in convoiul care o ducea la cimitir multi, aveau radio de mana si ascultau printre purici cum se tragea la Televiziune, la Bucuresti... "De fata asta mi-a fost cel mai ciuda, daca venea mai din timp, poate o scapam". Batrana mai spune ca multe din femeile care ajungeau pe dormeza ei de langa soba incercasera, prin ce cunostinte aveau, sa obtina niste diagnosticuri care erau pe lista bolilor care le-ar fi permis sa avorteze legal. "Daca le scotea ca aveau sarcina toxica sau varice nu mai aveau treaba pe urma". Asa stiu chiar o nevasta de procuror, careia la comisie i s-a dat diagnosticul de varice si apoi a facut 21 de chiuretaje, chiar la maternitate, fara s-o mai doara capul. Dar cate din astea erau...? Care sa aiba barbati militieni sau procurori?"

OPINTIT INDIVIDUAL. Cele care nu ajungeau pe dormeza dungata a unei babe se straduiau singure sa scape de sarcina. Batrana isi aminteste ca altele faceau avort cu fusul sau cu leandru. Se mai auzea ca florile de muscata introduse in vagin ar fi putut provoca avortul. Altele introduceau un furtunas sau garou, cum i se zice, sa le patrunda aerul inauntru pana se desprindea fatul de pe peretii uterului. Tanti Safta, o taranca intre doua varste isi aminteste de stradaniile sale.

"Caram la saci de ciment si la butuci mari de lemne, de ne venea acru. Degeaba. Auzisem eu ca daca pui intr-un lighean o caramida incinsa si apoi torni peste ea otet si te asezi peste ele, dai afara copilul. Daâ de unde?". Alte femei spuneau ca daca folosesti vana aia de la nalba, sarma sau o sonda se poate scapa de copil. "Nu am facut niciodata asa, ca mi-era tare frica, dar metodele astea se foloseau de multe femei disperate ca li se umple curtea de copii pe care nu aveau cu ce sa-i creasca", adauga femeia. Sau sa bei vin fierbinte, in care puneai putina drojdie de bere. Tanti Safta a incercat-o des. "Mi-era groaza sa ma duc prin straini. Ma saturasem, dar nu aveam alta solutie", povesteste femeia. "La doctor, nu era chip sa mergi".

ALTE METODE. Cel mai frecvent femeile isi introduceau in vagin alcool, hipermanganat, chinina sau o substanta caustica cu ajutorul unei sonde. Inghiteau substante toxice sau medicamente in cantitate foarte mare, care le afectau rinichii si ficatul. Altele carau obiecte grele, mobila sau chiar isi duceau sotul in spate pana survenea sangerarea abundenta. Fatul iesea singur, spun femeile, dupa bai fierbinti de sezut sau dupa cateva doze de bere fiarta cu hrean razuit sau cateva pastile de chinina. Multe romance poarta inca in suflet povara descotorosirii de copiii nedoriti, spaima controalelor fortate si vina pentru vietile refuzate. Cancerele de col uterin, histeresctomiile, prabusirile metabolice sunt frecventele mutilari-ramasite ale politicii pronataliste.

APROBARI PENTRU CEZARIANA

In epoca, si pentru nasterea prin cezariana era nevoie de aprobari. Banii si relatiile scoteau si atunci o semnatura pe sub mana. Femeile erau tinute pe masa pana cand primeau semnaturile de rigoare, chiar daca timpul asteptarii ar fi insemnat moartea copilului, a mamei sau a amandurora. Sentimente de umilinta si jena, in durerile facerii pentru tusul cald al unei parafe.

RESTURI DE OBISNUINTE

Romance care au recurs la avorturi empirice inainte de â89 practica si azi "din obisnuinta" metoda. Peste 200 de femei mor anual din cauza avortului empiric in Romania. Majoritatea provin din mediul rural. Altele folosesc sarcina ca o modalitate de constrangere a partenerului, iar cand planurile de casatorie esueaza, se hotarasc prea tarziu sa avorteze si medicii refuza sa le chiureteze. Solutia pe care o adopta... e avortul empiric.

INCUBATOARE DE PARTID

Familiarizarea sanatoasa a comunismului era aceea in care indiferent cat de mult se detestau doi soti, ei nu puteau divorta decat cu grave consecinte sociale. Oricat de mult se placeau doi oameni, ei nu puteau sa faca dragoste legal decat in scopuri reproductive si in interiorul celulei de baza a societatii. Statul paternalist a uzurpat "dreptul" patriarhal al barbatului de a proteja sexualitatea si pantecele femeilor. Fara cei patru prunci impusi ca norma, femeia era considerata un "mecanism" ineficient pentru sistem. Cele care nu aveau copii trebuiau sa plateasca.

Subiecte în articol: batrana editie de colectie

Urmăriți Jurnalul și pe Google News

TOP articole pe Jurnalul.ro:

Parteneri