Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Primul jurnal⦠de calatorie
DINICU GOLESCU
Mare carturar si memorialist, Dinicu Golescu
a lasat culturii romanesti cel dintai jurnal de calatorie.
A avut o intensa si meritorie activitate culturala si publicistica, alcatuind mai multe crestomatii, a fost cel ce a zamislit reportajul romanesc. Constantin Golescu, cunoscut sub numele de Dinicu Golescu, s-a nascut la 7 februarie 1777, ca ultim fiu al marelui ban de Tara Romaneasca Radu Golescu si al Zoitei Florescu.
Dupa ce a studiat la Academia greceasca din Bucuresti, a indeplinit mai multe functii, printre care ispravnic, hatman si mare logofat al Tarii de Jos. Cunoscator al limbilor greaca, latina, italiana si franceza, Dinicu Golescu a fost definit ca o personalitate a Secolului luminilor.
La 25 de ani indeplineste o misiune incredintata de un grup de dregatori munteni si moldoveni. Prin demersul lor diplomatic, cereau Frantei sa-si exercite protectia asupra celor doua principate romane si sa sustina aspiratia Valahiei si Moldovei de a-si construi o forma de guvernamant republicana. Dinicu Golescu se afirma ca un protestatar fata de regimul fanariot, fiind alaturi de miscarea revolutionara de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu.
TEMERAR. Boierul-carturar s-a dovedit un temerar, care a dat ascultare indemnurilor sufletului si mintii insetate de cunoastere atunci cand a pornit spre taramuri straine ale Europei. Astfel vede Transilvania, Ungaria, Austria, viziteaza cateva orase din nordul Italiei, o parte din Elvetia si Bavaria.
Nu s-a multumit insa numai sa observe, ci a trecut la consemnarea impresiilor de calatorie, tiparind rezultatele periplului sau intr-o carte: "Insemnare a calatoriei mele, Constantin Radovici din Golesti, facuta in anul 1824, 1825, 1826".
PE MARE⦠Calatorul a pornit la drum trecand prin localitati situate in vecinatatea Tarii Romanesti. Prima urbe este Brasovul, unde "negotul se afla in mare lucrare". Pentru locuitorii de etnie germana ai orasului are numai cuvinte de lauda: "Aceasta natie saseasca este foarte muncitoare", fiindca, pe langa "(...) munca campului, care o fac (â¦) cu multa chibzuiala, cate lucruri sunt a le savarsi in curtile lor, cum melitatul, batutul snopilor de grau, orz, ovaz si alte asemenea lucruri, se scoala noaptea cu lumina si le savarsesc". In Fagaras, atentia ii este retinuta de podul "peste apa Oltului, (â¦) lucrat cu mare mestesug"; la Avrig este impresionat de frumusetea gradinii baronului Samuel Bruckenthal, iar la Sibiu remarca "caci si aciia este negotul mare", precum si o alta mare casa a baronului amintit.
NEPROTOCOLAR. Ajuns la Cluj, "in judetul unguresc", constata ca, pe langa case mari si frumoase, sunt si locuinte "proaste, cu un invelis din vechime, foarte urat, avand strasina scoasa afara din ziduri (â¦) care lucru foarte mult supara frumusetea orasului". Este insa placut impresionat de strazile Clujului, foarte late, pardosite cu pietre rotunde, la fel ca la Brasov si la Sibiu.
In cetatea Budei are prilejul de a vedea sediul palatinului Ungariei, cel mai inalt dintre cei sapte demnitari care raspund de conducerea politica si administrativa a tarii. In drum spre Austria asista, in orasul Pojon, la incoronarea imparatesei Austriei, sotia lui Francisc al II-lea.
Viena ii dezvaluie temerarului roman o alta perspectiva: "Nu este mai folositor lucru decat a privi (â¦) mijloacele pe catre stapanirea s-au adus pe tot norodul, mari si mici, la o asa buna oranduiala si linistita vietuire, incat toti petrec ca niste frati".
Nicolae Iorga afirma ca cel dintai calator "cauta sa descopere in orice infatisare a vietii europene munca staruitoare, gandul cuminte, simtirea frumoasa, de la care au plecat, si, odata ce le-a aflat, mustra pe ai sai, si-i indeamna (â¦) sa se scuture din toropeala, si avand scopul binelui obstesc inaintea ochilor (â¦) sa dea tarii si neamului lor ceea ce de mult au".
![]() |
Arhiva Adrian Majuru |
| ||
Primul calator roman cu vaporul
|