Printre unde

Vocea calda a omului de radio Titus Andrei te invaluie si te obliga sa asculti. Ca sa asculti ce are de spus despre muzica, folk, rock, pop, rap, chiar si hip-hop, ti-ar trebui o viata...

Unul dintre iubitorii folkului, Titus Andrei, a avut grija ca la radio sa fie difuzate piese ale acestui gen muzical

Din clipa in care ne-am intalnit am fost fascinata de personalitatea si vocea calda ale lui Titus Andrei, care ne-a calauzit pe drumul printre undele radioului. "Perioada de inceput a folkului, vor unii - nu vor, se leaga de Cenaclul Flacara. Explozia cea mai mare a genului a fost tocmai in aceasta perioada, in care activa Cenaclul Flacara, care a descoperit, a adunat si a lansat tot ceea ce are muzica folk de valoare si la ora actuala. Daca e sa pornim de la Mircea Florian, de la regreta-tul Dorin Liviu Zaharia, de la corifeii ceilalti, Mircea Vintila, Nicu Alifantis, Hrusca, Seicaru, cati, cati nu au trecut prin Cenaclu. Piese dragi. Radacinile muzicii folk sunt acolo. Daca ar fi sa dau niste exemple din ce am difuzat si am tot rulat, care sunt si acum in fonoteca radio, pot vorbi de aceasta bijuterie, «Decembre» a lui Alifantis, pe care el a scris-o din timpul liceului si abia prin 1992 a aparut pe un disc single. Vintila, cu «Mielule» de Paunescu, «Bade Ioane», dupa Arghezi, mai tarziu Andries, un artist mai special. Despre Alifantis as spune ca e omul care l-a intuit prefect pe Nichita Stanescu, prin a carui poezie s-a exprimat cel mai bine. De multe piese imi amintesc cu placere si le difuzez in continuare in emisiunile radio. Adriana Ausch, cu acel «Invata», Baniciu, cu «Viata la tara», «Esarfa in dar», «Frunze» Corifeii. Hrusca si Seicaru, un exemplu de acuratete melodica. Ducu Bertzi, zic eu, este cea mai elocventa ilustrare de transpunere prin folk a tinuturilor maramuresene. Imi amintesc de Ivanitchi... Victor Socaciu este un capitol special pentru mine. Chiar am cantat impreuna cu el si pe scena, si in studiouri la backing vocals, fiind foarte buni prieteni. Si acum, cand Victor scoate un CD sau are un proiect, ne sfatuim. Bodolan, o figura a folkului, apoi Dinu Olarasu. Poesis a fost o trupa la noi care facuse voga, Maria Gheorghiu, Tatiana Stepa mai nou. Doru Stanculescu ramane clasicul folkului, iar pe albumul pe care l-a lucrat la München, cu Dan Andrei Aldea, au aparut prelucrate «Fara petale», «Ai, hai», «Ecou de romanta», «Cantec intre apele tarii». Dar si Sorin Minghiat. Florin Chilian, din noua garda, Ada Milea, fara discutie, o trupa din Cluj, Unde. Mai este o studenta la Cluj, Sorina Astilean, buna, in Galati, Gheorghe Saruceanu, Maria Magdalena Danaila. Felicia Popescu din Bucuresti, din Baia Mare trupa Clasic, trupa Contrast din Bucuresti, Lipscani. Interzicere. Nu e mai putin adevarat ca unii dintre folkisti au cantat si ei cam ce dorea regimul politic de atunci, dar artistul adevarat dispunea de abilitati si subtilitati cu care ajungea la inima publicului, ricosand de urechea celui care avea dreptul sa interzica sau nu ceva. Stiu ca mergeam la spectacole folk, mai ales cand deja devenise un pericol acest gen muzical. Erai imediat racolat si trimis acasa. Daca nu cumva in alta parte. Muzica usoara avea festivalurile ei, era promovata la radio si la televiziune, dar muzica folk crea niste brese prin care oamenii puteau sa mai spuna si altceva. Nenorocirea este ca nu tot ce voiau ei sa cante ajungea si in emisiunile noastre. Dar reuseam. Era o efuziune generala prin muzica folk. Dincolo erau in mare voga Deep Purple, Led Zepellin, prin excelenta formatii zgomotoase, mai marii rockului erau la apogeu - Pink Floyd, Yes. Tinerii iubeau foarte mult muzica asta, dar aveau interdictia de a o asculta. Dar se mergea mai departe. N-aveau cum sa ii adune pe toti sau sa ii inchida. Era o dorinta extraordinara, mai mare decat acum, sa se cante ca afara. A fost o perioada cand si la radio, si la televiziune se canta in franceza, in engleza, in italiana. O perioada mai libera in Romania a fost din 1965 pana in 1972, iar noi toti chiar aveam iluzia ca ne apropiem de Occident, dar nu a fost asa. A urmat o rupere totala."

Emisiuni la radio Si tv "Prin 1996 am facut impreuna cu Sorin Minghiat o emisiune, «Folk pur si simplu», ne povesteste Teodora Ionescu, de la Radio Bucuresti, care a tinut 6 ani si a luat mai multe premii. Vali Sterian a facut si el o emisiune la TVR, «Vanare de vant», alaturi de Sorin si Victor Socaciu, dar si cu clubul Eliad. Diana Onea era producatorul ei. Audienta era mare, pentru ca noi am fost pionieri in acest gen, dupa care au aparut si Florin Sasarman, la Cluj, cu «Diligenta» si Maria Gheorghiu, la Resita, cu «Om bun». In emisiunea noastra a debutat Alina Manole, dar si copilul de suflet al lui Vali Sterian, Florin Chilian." Un microb numit folk "Tin minte ca eram prin clasa a IX-a, ne spune Aurel Moldoveanu, la Liceul de Arta din Galati, iar folkul era singurul gen muzical cu care puteai sa ajungi vedeta. Am fost ales la o preselectie pentru Cenaclul Flacara din 300 de concurenti. Atunci mi s-a inoculat microbul muzicii folk, incepusem sa-mi las parul lung. Purtam mult camasi cu carouri, pantalonii stransi pe picior, reiat, blugi. Folkul a reprezentat inceputul meu, apoi am schimbat factura, dar am pastrat linia melodica, mesajul cantecelor mele. Soundul si orchestratia le-am adaptat din mers, ca sa pot ramane in top." SfAntul internauTilor Pomenit la 4 aprilie de crestinii romano-catolici, Sf. Isidor a fost proclamat de Papa Benedict al XV-lea "Doctor al Bisericii" in anul 1772, iar din 1999 a devenit patronul spiritual al tehnicienilor de computere, al utilizatorilor, al computerelor, al Internetului, al elevilor si studentilor. Sf. Isidor s-a nascut in Cartagena, in Spania, si a murit la Sevilla. Profesor, ctitor, reformator, el a elaborat un cod de reguli pentru ordinele religioase. A fost un autor prolific, printre scrierile sale numarandu-se un dictionar, o enciclopedie si o istorie a gotilor. (Mihai Stirbu)