Stupul lui Paisie

Un staret cu 1.000 de ucenici. Primul talmacitor in romaneste si ruseste al "Filocaliei". Mare isihast si duhovnic. Cuviosul Paisie de la Neamt.

Ziua lui in calendarul nostru este la 15 noiembrie. Numele sau: Cuviosul Paisie de la Neamt. Daca auziti insa de Paisie Velicicovschi, sa stiti ca este vorba despre acelasi om. Sfant, de fapt. Caci sfant este - proclamat de noi in 1992, iar de rusi in 1988. Nascut la Poltava, Ucraina, in 1722, viitorul sfant avea sa ramana orfan la patru ani, fiind crescut apoi de fratele sau, preot ca si tatal care le murise. Petru, dupa numele lumesc, Sfantul Paisie a fost atras de mic spre carte. Cea predata in Academia duhovniceasca din Kiev, fondata de Petru Movila, l-a fascinat pana la un timp, dupa care a renuntat la studii. Chemarea vietii monahale a fost mai puternica. Era in 1740 cand a intrat in manastirea Liubietchi, iar apoi, dornic de o viata mai aleasa, a venit in Moldova noastra. Asa a ajuns novicele Platon la Dalhauti, apoi la Traisteni si Carnul. Hotaratoare pentru el a fost insa intalnirea cu Staretul Vasile de la Poiana Marului, un mare isihast al vremii sale. Staretul Vasile, un sfant si el, cum avea sa constate biserica cercetandu-i viata dupa doua sute de ani, l-a insotit pe Platon la Muntele Athos. Cuviosul Vasile l-a schimnicit cu numele de Paisie. Schimnicia este trairea intr-un loc mai izolat, in asceza aspra, autoimpusa. Atat de mult a sporit parintele Paisie in cunoasterea lui Dumnezeu si in intelepciunea duhovniceasca incat a atras in jurul sau 64 de calugari ucenici. Dar cum la Manastirea Pantocrator din Athos nu aveau chilii suficiente, au venit cu totii la Iasi. Mitropolitul de atunci al Modovei, Gavriil Calimachi, i-a indrumat spre Manastirea Dragomirna.

INNOIREA. Era pe la 1758. De aici incepe activitatea sa de mare innoitor al vietii monahale din Moldova. Paisie a intocmit pentru buna oranduire a vietii in manastire un indreptar cu 28 de puncte. Misiunea sa de parinte si indrumator pe calea desavarsirii sufletesti dadea roade din plin. Peste orice pravila si regula, el ii sfatuia si ii invata pe ucenici rugaciunea inimii. Mitropolitul actual al Moldovei si Bucovinei, IPS Daniel, a spus intr-un context de evocare a personalitatii sfantului ca in vremea lui, "Manastirea Neamt a devenit cea mai mare scoala de spiritualitate ortodoxa din intreg Orientul crestin. Aici, aproape 1.000 de calugari de 23 de etnii diferite s-au adunat si, prin rugaciunea lui Iisus si prin viata intensa duhovniceasca, au creat miscarea filocalica din secolul al XVIII-lea".

TALMACIRI. Impreuna cu monahii de sub staretia sa, a tradus scrierile marilor asceti: Antonie cel Mare, Isaia pustnicul, Marcu Ascetul, Teodor Staretul si altii. Cartile mantuitoare se inmulteau. Dupa aproape 30 de ani, cu binecuvantarea mitropolitului, Cuviosul Paisie, impreuna cu 200 de calugari, s-a stabilit la Manastirea Secu. Constantin Moruzi, voievodul Moldovei, a insistat ca Sfantul Paisie sa-si ia sutele de ucenici si sa se stabileasca insa la Manastirea Neamt, unde era destul spatiu. Erau de acum in jurul sau peste 700 de calugari. Adunandu-i pe toti calugarii care erau in grija sa de la Secu, Neamt si schiturile din zona, rezulta ca Sfantul Paisie indruma in jur de 1.000 de suflete. Cuviosul Paisie a introdus la Neamt, ca peste tot pe unde a trecut, regulile monahale de la Sfantul Munte Athos, spovedania aproape zilnica - randuise 24 de duhovnici - rostirea de predici, ingrijirea bolnavilor, munca in gospodarie. Intreaga manastire era ca un stup in care monahii roiau la implinirea pravilei. Se cunosc peste 300 de manuscrise copiate in timpul Cuviosului Paisie la Manastirea Neamt, dintre care 40 copiate de el insusi. O parte din traducerile sale au fost publicate la Manastirea ruseasca Optina, dupa moartea sa.

FAIMA. Sfantul Nicodim Aghioritul, cand a aflat despre Staretul Paisie de la Manastirea Neamt, s-a entuziasmat foarte tare. Carturar, ca si el, ar fi dorit sa se stabileasca la Neamt. Dar cand se pregatea sa plece din Sfantul Munte, o vedenie cereasca l-a instiintat ca nu va ajunge acolo, pentru ca este nevoie de el in Athos. Dorinta Sfantului Nicodim era ca sa gaseasca un povatuitor iscusit si invatat asa cum era Cuviosul din Romania, insa Maica Domnului l-a tinut pe loc, ca sa infloreasca invataturile sale in gradina ei cea sfanta, cum este considerat Athosul. Obosit, bolnav si batran, Cuviosul Paisie s-a mutat la Domnul la 15 noiembrie 1794. Cu un an inainte i-a aparut lucrarea de capatai, "Filocalia", la a carei traducere in romana si in rusa a trudit ani multi. Ucenicii rusi, ucraineni si bielorusi ai Cuviosului Paisie s-au raspandit in peste o suta de manastiri rusesti, ducand pretutindeni "miscarea spirituala paisiana". Invataturile si randuielile sale s-au transmis prin ucenicii sai, mai ales in manastirile din Moldova pana pe la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului al XIX-lea. La implinirea a 500 de ani de la sfintirea bisericii Manastirii Neamt, pe locul unde a fost candva chilia Staretului Paisie s-a infiintat un muzeu cu obiecte din vremea sa. Mormantul sau se afla in gropnita mare a Manastirii Neamt.

"Invataturile si randuielile marelui parinte au fost introduse in primul rand de ucenicii sai directi: Sofronie, urmasul sau la staretia Neamtului, Gherontie si Dorotei, traducatori din limba greaca, Onoriu, ingrijitorul bolnitelor…" Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu "Sfinti daco-romani si romani"

"… Platon, care i-a scris viata, ierodiaconul Stefan, care a tradus din slavo-rusa «Vietile Sfintilor», in 12 volume, ierodiaconul Grigorie, viitor mitropolit al Tarii Romanesti, care a tradus zeci de lucrari teologice din greceste si altii…" Pr. Prof. Dr. Mircea Pacurariu "Sfinti daco-romani si romani"