Complex istoric de valoare, cetatea Fagarasului dainuieste de aproape jumatate de mileniu pe plaiurile brasovene. Odinioara una dintre cele mai importante fortarete ale Transilvaniei, astazi cetatea a intrat in umbra uitarii.
IOHANNA ONACA PURDEA
Turistul necunoscator care trece prin centrul orasului Fagaras nu poate rata vechea si maiestuoasa cetate inconjurata de un lac. Dincolo de salciile de pe mal strajuiesc zidurile impunatoare, purtand urmele ploilor si vanturilor seculare pe umeri, ziduri care capata uneori, in amurg, o culoare aramiu-roscata.
Dincolo de poarta arcuita, turistului i se infatiseaza curtea cetatii, destul de mica, unde se mai afla si astazi o fantana si unde, pe vremuri, a existat si o spanzuratoare. La etaj, cetatea adaposteste astazi Muzeul Tarii Fagarasului, care cuprinde colectii de arheologie, sculptura, port popular si ceramica.
PESTE VEACURI. Cetatea Fagarasului apare prima data in documente oficiale in anul 1455, insa constructia ei incepuse inca de la sfarsitul secolului XIV, pe locul unei fortificatii din lemn si pamant. De-a lungul vremii, cetatea a suferit mai multe modificari, fiindu-i adaugate turnuri si ziduri. Cetatea Fagarasului a devenit, in timp, una dintre cele mai importante fortarete din Transilvania, destinata apararii impotriva turcilor si tatarilor. In 1599, in cetate isi face intrarea Mihai Viteazul, aceasta devenind resedinta princiara a domnitorului. Un an mai tarziu, Mihai Viteazul daruieste cetatea si domeniul Fagarasului sotiei sale, Doamna Stanca.
TRANSFORMARI. De la inceputul secolului al XVII-lea si pana la finele sale, cetatea a fost, cu unele mici intreruperi, resedinta a principilor Transilvaniei, sala Dietei gazduind patru din adunarile tinute aici. Principii Transilvaniei Gabriel Bethlem si Gheorghe Racozi i-au adus si ei modificari complexului, prin construirea bastioanelor, etajari, transformari stilistice si artistice, umplerea cu apa a santului din jurul cetatii, sant peste care s-a construit si un pod mobil la intrare.
Citește pe Antena3.ro