Magia castigului

Decenii de-a randul, milioane de romani si-au pus sperantele in castigurile de la loterie, aruncandu-si in joc averile sau chiar ultimii bani din buzunar.

Biletul loteriei pentru construirea Ateneului, cu semnaturile lui N. Kretzulescu si C. Esarcu, 1885

Cozi interminabile si oameni care se inghesuie la centrele Loto, cu speranta ca sase numere norocoase le-ar putea aduce case, masini sau bani pe care nu i-ar putea castiga intr-o viata intreaga. Loteria este in prezent expresia unei sanse unice de a avea castiguri nesperate intr-un timp foarte scurt.

Daca in secolul al XXI-lea jocul la loto are ca finalitate castiguri mai mari sau mai mici de care se pot bucura mai multi norocosi, in urma cu peste un veac, banii stransi de loterie finantau proiecte importante precum construirea Ateneului Roman, a unor spitale sau sprijinirea eforturilor pentru combaterea tuberculozei.

HAZARDUL. Norocul si soarta au reprezentat un element important in viata poporului nostru, acestea fiind asociate notiunii de castig mult mai tarziu. Daca privim in istorie, la daci, hazardul era chemat pentru a alege solul potrivit care sa poarte catre zeul Zamolxis rugamintile neamului, prin tragerea la sorti a unui tanar care sa fie aruncat in varfurile sulitelor. Alegerea hazardului era folosita in Evul Mediu si pentru marcarea locului destinat construirii unei biserici, care era stabilit acolo unde se oprea sageata trasa in acest scop. Pana si utilizarea prin rotatie a pamanturilor comune in unele sate era stabilita tot prin tragere la sorti.

PATIMA JOCULUI. Mai tarziu, obiceiurile vietii moderne din Apusul Europei au patruns treptat in societatea romaneasca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in deceniile urmatoare. Jocurile de carti si-au facut loc in saloanele burgheze, iar patima banului a pus stapanire pe numerosi romani. Averi considerabile se faceau si se pierdeau peste noapte. Jocul aducea placere, emotie, beneficii, insufletea serile in lipsa altor divertismente, mai ales pana la dezvoltarea teatrului, a operei, a conferintelor, se arata in monografia Loteria Nationala din Romania - o istorie ilustrata.

LOTERII PARTICULARE. Prima loterie este mentionata in Bucuresti pe la 1793, cand un austriac pe nume Baltazar a obtinut aprobarea domnului Alexandru Moruzi sa organizeze o loterie. Treptat, romanii au inceput sa joace la diverse loterii straine, in lipsa unui sistem propriu de joc. Jocurile de noroc si pariurile erau mentionate si in Codul Callimachi (Iasi, 1816-1817) si in Legiuirea lui Caragea (Bucuresti, 1818). Prin anul 1830, in Muntenia si in Moldova au inceput tragerile pentru case, aici fiind puse in joc locuinte sau pravalii pe care proprietarii nu le puteau vinde altfel. Investind doar cativa galbeni, romanii puteau castiga case, terenuri sau vii, chiar si bijuterii sau obiecte de arta care se puneau in joc la loterie. Societatea romaneasca adoptase si loteria-tombola, ca divertisment sau sursa de colectare de fonduri in cadrul balurilor si serbarilor, obicei prelungit pana departe, in a doua jumatate a secolului al XX-lea, la serbarile scolare, se arata in monografia Loteriei Romane. Ideea de caritate prin loterie fusese adoptata de doamnele din inalta societate, printre primele organizatoare de loterii caritabile numarandu-se Elisabeta Stirbei si Doamna Elena Cuza.

LOTERIA CU ROL SOCIAL

Legea si regulamentul din 1883 interziceau loteriile de orice fel, cu exceptia celor organizate in scop de binefaceri sau pentru incurajarea artelor. Numeroase loterii au fost organizate pentru ajutarea bolnavilor, construirea de spitale, scoli sau biserici sau promovarea obiectelor create de femeile de la tara. Ateneul Roman, inaugurat in 1888, si Palatul Ligii Culturale sunt doar doua exemple de edificii ridicate cu ajutorul unor loterii.

CERTIFICATUL DE NASTERE

Prin Legea Loteriei de Stat, promulgata de regele Carol I in 1906, se conferea acestei institutii un loc important in eforturile de ameliorare a starii de sanatate si igiena a poporului roman. In 1931 este votata legea pentru infiintarea Loteriei de Stat pe clase pentru sanatate publica si ocrotiri sociale, prin care veniturile nete ale acesteia erau destinate numai Fondului General Sanitar de Ocrotire. Trei ani mai tarziu se infiinteaza Regia Loteriei de Stat.

LOZ IN PLIC SI PRONOSPORT

Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au elaborat planuri de loterii noi, fiind ales sistemul Loto saptamanal. Prima tragere a avut loc la 25 februarie 1945, sistemul avand la baza alegerea a trei numere din 90. In perioada comunista, jocurile la loterie s-au diversificat, fiind introdus si sistemul de loz in plic, precum si pronosticurile sportive. Toate acestea ofereau romanilor nenumarate premii, de la masini si case pana la excursii in strainatate. In 1991 a fost infiintata Regia Autonoma a Loteriilor si Pronosport, care a devenit Compania Nationala Loteria Romana in 1999. Sistemul 6 din 49, dar si lozurile razuibile, tragerea Joker sau Noroc atrag tot mai multi romani.

CASTIGURI CATEGORIA I LOTO 6/49, PERIOADA 1993-2004