Stresul si cancerul - o conexiune dovedita!

Oamenii acuza adesea stresul pentru anumite boli: ulcer, boala de inima, hipertensiune arteriala, sau chiar cancer. In privinta cancerului lucrurile nu au fost intotdeauna clare. Corpul nostru raspunde la stres marind sinteza de adrenalina, noradrenalina si cortizol.

Oamenii acuza adesea stresul pentru anumite boli: ulcer, boala de inima, hipertensiune arteriala, sau chiar cancer. In privinta cancerului lucrurile nu au fost intotdeauna clare. Corpul nostru raspunde la stres marind sinteza de adrenalina, noradrenalina si cortizol.

Adrenalina este hormonul cheie al raspunsului de tip "lupta-fuga". Acest hormon pregateste corpul pentru o confruntare: fluxul sangvin este orientat cu predilectie catre creier, cord (muschiul inimii) si muschii scheletici (acei muschi ce asigura miscarile corpului). In acelasi timp, in celelalte teritorii, precum cel digestiv, de exemplu, fluxul sangvin este diminuat. Cu totii cunoastem senzatiile: creste pulsul, inima bate mai repede si mai tare, pot aparea chiar palpitatii, ne agitam, fata devine palida, pupilele se dilata, avem gura uscata (glandele salivare nu mai secreta corespunzator saliva), suntem agitati, anxiosi. Totodata, deprivarea tractului digestiv de un flux corespunzator duce la tulburari de digestie, dar si de tranzit, cum ar fi constipatia atat de frecventa in zilele noastre. Indivizii constipati fac mai frecvent cancer de colon. Stagnarea alimentelor in stomac poate duce la aciditate crescuta, cu reflux - gastro-esofagian, cu pirozis (arsura pe esofag), lucruri ce intr-un final se pot complica, ducand la gastrite sau chiar cancer gastric.

CINE NE STRESEAZA? Cei mai comuni factori de stres in viata de zi cu zi sunt: durerile (de dinti, menstruale, reumatismale), lumina puternica, zgomotul, lipsa banilor, facturile neplatite, ratele neachitate la timp, conflictele de diverse tipuri la serviciu sau acasa, dar si stilul de viata: fumatul, consumul de alcool, lipsa de somn, alimentatia incorecta. Exista si factori mai rari, precum: nasteri, decese, reuniuni, nunti, divorturi, schimbarea domiciliului, diagnosticarea unei boli cronice (hipertensiune arteriala, diabet, insuficienta renala).

DOVEZI. Legatura dintre stress si cancer a fost de foarte multe ori intuita, dar niciodata perfect confirmata. Un studiu recent aduce insa anumite argumente consistente in aceasta directie. Astfel, in numarul din Martie 2007 al Jurnalului de Biochimie si Biologie Moleculara au aparut rezultatele unor cercetari ce arata ca adrenalina protejeaza celulele canceroase. Rezultatele au fost obtinute prin experimente directe pe culturi celulare (1). Adrenalina actioneaza pe receptorii adrenergici de tip I²2 si blocheaza apoptoza (moartea celulara programata) celulelor neoplazice prin activarea fosforilarii unor proteine numite BAD si PKA.

Cercetatorii au constatat ca activarea acestor receptori de tip I²2 si modificarea respectivelor proteine apar in numeroase cancere , precum prostata, san, sau ovar, fiind asociata cu rezistenta la tratamentul citostatic. S-a observat ca blocand acesti receptori I²2 cu medicamente I²-blocante (de tip propranolol, metoprolol- medicamente folosite in afectiuni cardiovaculare in special), celulele canceroase incep sa moara mult mai repede atunci cand sunt expunse la agenti anticancerosi (citostatice).

STUDIU. Interesant este ca aceste observatii au fost stabilite si in cazul oamenilor inca din August 2004. In cadrul unui studiu referitor la medicamentele antihipertensive s-a observat ca folosirea pentru mai mult de 4 ani a I²-blocantelor scade riscul de cancer de prostata cu 18%, iar a I±-blocantelor cu 25%. Alte medicamente antihipertensive, precum blocantele canalelor de calciu (de tipul verapamilului) sau inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (exemplu : captopril) nu au aratat protectie.

Rezultatele au fost publicate in Jurnalul Cancer: Cauze si Control. (2) Un alt studiu din noiembrie 2006, realizat la Universitatea de stat din Ohio si publicat in Jurnalul Cercetarea Cancerului a demonstrat ca noradrenalina stimuleaza celulele canceroase sa produca niste enzime numite metaloproteinaze (MM-9 si MM-2). Metaloproteinazele sunt capabile sa "digere" tesuturile din jurul celulelor canceroase. Acestea pot apoi sa se deplaseze cu usurinta prin torentul sangvin, capacitatea lor de invazie si metastazare fiind astfel mult potentata. Totodata, noradrenalina stimuleaza la nivelul celuleor canceroase sinteza unui factor de crestere vascular ( VEGF ) ce are rol in aparitia vaselor de sange noi in jurul tumorilor, ajutand la hranirea acestora. (3)

CONCLUZIE. Cercetarile arata ca stresul joaca un rol important in dezvoltarea cancerelor. Hormonii secretati de organism in perioadele de stres modifica celulele canceroase oferindu-le capacitate de invazie si metastazare crescuta, rezistenta la medicamentele anticancer, dar si capacitatea de a forma in jurul lor noi vase de sange pentru a se hrani.

RECOMANDARI impotriva stresului: dormiti un numar suficient (aproximativ 7-8 ore in fiecare noapte), mancati un mic dejun corect si echilibrat nutritional, evitati fumatul si consumul de alcool in cantitate mai mare de 250ml de vin de 4 ori pe saptamana, faceti sport macar de 4 ori pe saptamana cate 30 de minute (este cunoscut ca efortul fizic creste nivelul de endorfine cerebrale ce ne fac mai fericiti, reducand stresul si concomitent riscul de cancer) si nu in ultimul rand, incercati sa evitati supararile si conflictele inutile si marunte.

Note:

(1)J. Biol. Chem., March 12, 2007 Epinephrine protects cancer cells from apoptosis via activation of PKA and BAD phosphorylation

(2)Cancer Causes Control. 2004 Aug;15(6):535-41.Antihypertensive drug use and the risk of prostate cancer (Canada).

(3) Cancer Research 66, 10357-10364, November 1, 2006. Norepinephrine Up-regulates the Expression of Vascular Endothelial Growth Factor, Matrix Metalloproteinase (MMP)-2, and MMP-9 in Nasopharyngeal Carcinoma Tumor Cells