De ce sunt mucii un lucru bun? Plus, alte reacţii jenante ale corpului, care de fapt ne ajută

Plângem, sughiţăm, roşim sau ne curg mucii. Toate aceste reacţii ale corpului sunt un motiv de jenă, în societatea actuală, însă ele au fost şi rămân esenţiale atât pentru sănătatea organismului, cât şi pentru relaţiile dintre oameni. Iată mai jos câteva exemple de reacţii jenante ale corpului şi explicaţiile oamenilor de ştiinţă, menite să le arate şi partea bună.

Mucii

Mai ales în sezonul rece, un nas care curge ne poate pune în situaţii extrem de jenante, mai ales dacă nu avem o batistă la îndemână. Mucii au însă un scop precis, aşa cum au arătat studiile cercetătorilor de la Universitatea Waikato din Noua Zeelandă.

Mucii apar atunci când suntem răciţi sau când stăm în frig pentru că acestea sunt momentele în care corpul nostru este mai vulnerabil la viruşi. Inundând nasul, mucii constituie o barieră în calea viruşilor care nu mai pot ajunge cu atâta uşurinţă în plămâni. Evident, mucii merg mână în mână cu strănutul, care este o reacţie a organismului menită să expulzeze din plămâni viruşii nocivi. Cum odată cu viruşii se duc şi utilii muci, mama natură a făcut în aşa fel încât mucusul să fie foarte abundent în vremurile de restrişte...

Pielea de găină

Când suntem îmbrăcaţi subţire şi se face frig, apare şi pielea de găină. Fenomentul a fost studiat de cercetătorii americani, care au publicat în revista "Scientific" şi motivul. Cu multă vreme în urmă, când oamenii încă aveau blană, această reacţie făcea ca părul să devină mai voluminos, conferind o protecţie mai bună contra frigului.

Pielea de găină apare şi la emoţiile puternice, pe care, dacă oamenii încă ar mai avea blană, le-ar putea demonstra înfoindu-se ca o pisică...

Bujorii în obraji...

Una dintre cele mai ruşinoase reacţii ale oamenilor este roşitul. Reacţia a fost studiată de psihologii de la Cambridge, care au ajuns la remarcabila concluzie că oamenii roşesc când le e ruşine sau sunt supăraţi.

Partea utilă este că oamenii, fiind animale sociale, pot interpreta cu uşurinţă acest semnal şi, de obicei, evită oamenii ruşinoşi sau supăraţi. Ceea ce este în beneficiul tuturor părţilor...

Transpiraţia

Transpiraţia este o altă meteahnă a corpului de care mulţi ar vrea să scape, însă rezultatul nu ar putea fi decât moartea sigură, în zilele de caniculă. Glandele sudoripare elimină apa din organism care, evaporându-se, ajută la menţinerea temperaturii la care corpul nostru poate funcţiona.

Din nefericire, mediul umed este ideal pentru bacterii, ale căror reziduuri dau şi mirosul inconfundabil de transpiraţie...

Sughiţul

Sughiţi când cineva se gândeşte la tine, spune vorba din bătrâni. Oamenii de ştiinţă s-au străduit multă vreme să găsească şi o explicaţie raţională, până când cercetătorii parizieni au venit cu o variantă ce pare cât de cât plauzibilă.

Sughiţul este o moştenire cu care ne-am pricopsit de la strămoşii strămoşilor noştri, care cu sute de milioane de ani în urmă trăiau în mare şi aveau branhii în loc de plămâni. Ceea ce pentru noi este un sughiţ, pentru strămoşii strămoşilor era un reflex care îi ajuta să respire.

După ce animalele imemoriale din care ne tragem au migrat pe uscat şi au evoluat în mamifere, sughiţul s-a păstrat ca un mecanism util pentru suptul laptelui.

Lacrimile

Nu-i metodă mai bună să te faci de râs, decât să plângi. Lacrimile au avut, însă, rolul lor bine determinat, de-a lungul evoluţiei umane, spune profesorul Randolph Cornelius, de la Colegiul Vassar, din New York.

Pe lângă faptul că ajută la curăţarea ochilor, lacrimile reprezintă un semnal de vulnerabilitate pe care numai un alt om îl poate înţelege. Plânsul cu lacrimi nu apare la nicio altă specie.

Astfel, crede profesorul, în momentul în care oamenii se aflau sub ameninţarea unui prădător şi nu puteau să strige pentru a nu declanşa atacul, lacrimile semnalizau vulnerabilitatea şi îi făceau pe alţii să sară în ajutor.

Lacrimile funcţionează şi astăzi, generând mila şi nevoia de a proteja.