Mâncarea antidepresie

Unele ţin de foame. Altele îngraşă. Multe nu ne ajung nici pe o măsea, iar altele ne pică-n stomac mai greu ca stabilopozii. Există însă şi alimente care ne fac fericiţi. Care ne scot din stările depresive. Cercetătorii britanici explică de ce.

Cunosc foarte bine conceptul de combatere a stărilor depresive cu şi prin mâncare. Îmi stau martore ambalajele de ciocolată şi cutiile de pizza pe care le ascund prin casă (nu des, zic eu), după ce mi-am "tratat" o zi mai puţin reuşită la muncă. Sau o ceartă zdravănă cu te miri cine. Am abordat, prin urmare, rezultatele cercetării despre mâncarea antidepresie convinsă că nu am ceva nou de aflat. Nimic mai greşit. Iar cercetătorii britanici mi-au explicat de ce.

Nu ciocolata (sub formă de baton, tablete, spumă, cremă) sau untul de arahide sunt cele mai potrivite variante de remodelare a tonusului psihic. Nici măcar pizza (fie ea şi Quattro Formaggi). În schimb, bananele, broccoli, spanacul, varza, seminţele şi nucile pot servi cu succes drept antidepresive. Datorită unor ingrediente "magice" pe care le conţin, aceste alimente sunt furnizori prea puţin cunoscuţi de tonus psihic, la mare căutare în această perioadă a anului. Pentru că, în sezonul ceţos şi rece, ca şi în cel înzăpezit, inclusiv mâncarea poate fi manta de vreme rea. Cu condiţia ca meniul să nu fie compus din sarmale şi caltaboşi, ci din preparate mai degrabă mediteraneene, ale căror ingrediente ne feresc şi de kilogramele în plus, şi de stările depresive, indică un studiu publicat în British Journal of Psychiatry (BJP).

S-a dovedit că o astfel de dietă mediteraneană, compusă din fructe, legume, cereale şi ulei de măsline îi fereşte în proporţie de 30% de depresie pe cei care o consumă, în comparaţie cu persoanele care au în meniu preparate intens procesate şi bogate în grăsime. Câteva exemple, cu tot cu explicaţiile ştiinţifice furnizate de experţi: bananele sunt surse excelente de carbohidraţi care stimulează "producţia" de serotonină, botezată şi "hormonul fericirii"; broccoli, varza şi spanacul conţin folat, un important aliat natural în faţa depresiei; nucile şi seminţele aduc un aport însemnat de magneziu, cu ajutorul căruia organismul foloseşte în mod optim serotonina.

Alimentaţia la ore fixe este un bun start în bătălia cu depresia, fie ea sezonieră sau cu cauze ceva mai ample. Iar consumarea unui mic dejun potrivit după arderile de pe durata nopţii nu are efect doar asupra stării de spirit, ci şi asupra capacităţii de concentrare şi de învăţare - probabil pentru că sporeşte producţia de acetilcolină (un neurotransmiţător la nivelul sistemului nervos central). Gândul la secreţia optimă de acetilcolină, mai ales pentru cine reuşeşte să reţină cu uşurinţă denumirea, ar trebui să ne ţină departe de mic dejunuri compuse din croissant cu dulceaţă, batoane de cereale, brioşe, cereale îndulcite. Toate acestea sunt digerate rapid, zahărul intră repede în sânge, iar starea de "băgat în priză" pe care o furnizează este de scurtă durată, fiind urmată, fără excepţie, de apatie şi moleşeală. Musli cu fructe de pădure, pâine integrală, şuncă slabă sunt variante mult mai potrivite şi mai... fericite.

Pentru prânz, atenţia trebuie să se îndrepte asupra proteinelor. Carnea slabă de pui, de curcan, peştele şi legumele sau salata sunt variantele ideale pentru a doua masă importantă a zilei. Mult peste obişnuitele sandvişuri. În special peştele este o alegere inteligentă, fiind o sursă de acid gama-amniobutiric. Acest amnioacid induce o stare de relaxare ce combate anxietatea şi stresul. Un alt mic secret - câteva seminţe de susan amestecate în salată.

Reveniţi la birou (în cazul norocoşilor care au, în apropierea locului de muncă, vreun restaurant unde să poată consuma genul de prânz recomandat de specialişti), momentul gustării ar fi bine să ne prindă în dreptul unui mic bol cu fructe. Bucurie pentru papilele gustative, dar şi pentru ochi, întrucât amestecul de culori vesele al bananelor, portocalelor, merelor, căpşunilor poate, de unul singur, să îmbunătăţească starea de spirit.

Tasnime Akbaraly, doctor şi coautor al studiului din British Journal of Psychiatry, spune, negru pe alb, că "fructele, legumele şi peştele ne pot proteja de instalarea simptomelor depresiei", iar recomandările sale includ nucile pe post de gustare ideală, datorită proteinelor, complexului de B-uri şi, nu în ultimul rând, graţie conţinutului ridicat de seleniu, cunoscut pentru capacitatea de a îmbunătăţi starea de spirit.

Un important catalizator al fericirii ar putea fi însăşi menţionarea, în acest studiu, a ciocolatei printre produsele care binedispun mai eficient ca o comedie cu Louis de Funes (pentru cei care nu-l preferă de Woody Allen, de pildă). Mai ales dacă este neagră şi de foarte bună calitate, ciocolata reface imediat tonusul psihic, stimulând creierul să producă o cantitate mai mare de endorfine (acelaşi "hormon al fericirii"). Însă oricâtă bună dispoziţie ar genera pe moment, efectul ciocolatei va fi, până la urmă, tot depresia - atunci când, de la atâta tonus psihic, descoperi că cel fizic nu mai încape în nici o haină din şifonier. Prin urmare, fericirea se serveşte la bucată, nu la pachet, dacă sursa ei este ciocolata, avertizează specialiştii.

Ce-au pregătit experţii britanici pentru o cină antidepresie? Carbohidraţi! Dar nu oricum, ci lipsiţi de nefasta combinaţie cu proteinele. Cu alte cuvinte, o porţie de paste cu un sos preparat din roşii, usturoi şi condimentat cu busuioc. Sau un cartof copt. Dacă este cartof dulce (foarte popular în SUA, disponibil şi în unele hipermarketuri din România), cu atât mai bine, întrucât este mai bogat în fibre şi echilibrează mai eficient nivelul de zahăr din sânge.

După ce ne-au învăţat ce şi cum să mâncăm, un sfat final de la experţii britanici: nu uitaţi să beţi. Apă. În lipsa unei bune hidratări, putem deveni morocănoşi şi apatici. Un motiv în plus să le oferim un pahar cu apă  colegilor neprietenoşi sau şefilor absolut urâcioşi. Încercarea moarte n-are.