x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Frumos si sanatos Urticaria, boala scărpinatului

Urticaria, boala scărpinatului

de Steluta Indrei    |    19 Feb 2008   •   00:00

Urticaria este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale pielii. Dr Mihaela Leventer spune că aproape 20% din populaţie suferă de urticarie la un moment dat.

Urticaria este una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale pielii. Dr Mihaela Leventer spune că aproape 20% din populaţie suferă de urticarie la un moment dat. Boala poate apărea atât la copii, cât şi la adulţi, în forme acute sau cronice. Oricum, este o boală extrem de sâcâitoare. Numai când ne gândim la urticarie parcă începe să ne mănânce tot corpul. Pacienţii cu urticarie cronică ajung chiar la depresie din cauza erupţiilor repetate, însoţite de mâncărimi intense.

 

Pete roz, catifelate, mâncărimi

Medicul primar dermatolog Mihaela Leventer de la Clinica Dermastyle defi­neşte urticaria drept “o alergie cutanată manifestată prin pete roz, uşor umflate şi catifelate la pipăit”. Petele au forme şi dimensiuni variabile: de la un milimetru la câţiva centimetri. “Ele sunt dispuse pe tot corpul şi au o evoluţie fugace, adică apar pete noi, pe când altele dispar după doar câteva ore de evoluţie”, explică medicul Mihaela Leventer. Petele pot apărea în orice regiune a corpului, inclusiv la nivelul scalpului, palmelor sau tălpilor.

În majoritatea cazurilor, urticaria este acută: episoadele eruptive apar din senin şi nu durează mai mult de două săptămâni. Urticaria devine cronică dacă episoadele se repetă şi se prelungesc mai mult de o lună. Potrivit dermatologului Mihaela Leventer, dintre persoanele care au avut un episod de urticarie acută, mai mult de un sfert pot dezvolta o formă de boală cronică.

 

Cauzele urticariei sunt multiple. Majoritatea cazurilor sunt determinate de reacţii alergice în urma ingerării unor alimente sau prin contactul direct cu o substanţă alergenă (urticarie de contact). Printre alimentele care provoacă urticarie se numără ouăle, carnea, fructele de mare, ciocolata, unele fructe (căpşuni, cireşe, caise, piersici), nucile, alunele. Urticaria de contact poate fi declanşată de un produs cosmetic, un parfum, bijuterii sau alte obiecte din metal, chiar şi de atingerea unor plante. Înţepăturile de insecte reprezintă o altă cauză frecventă a reacţiilor alergice cutanate. Mai există urticarii fizice exacerbate fie de scărpinat, fie de contactul pielii cu ceva rece sau după expunerea pielii la soare. Unele persoane pot face urticarie chiar şi din cauza presiunii pe care hainele, cureaua sau pantofii o exercită asupra pielii. Unele medicamente (antibiotice, antiinflamatoare ş.a.) şi substanţe chimice (conservanţi, coloranţi etc.) pot genera de asemenea reacţii de tip urticarian. Bolile copilăriei (vărsatul de vânt, rujeola, rubeola) şi parazitozele se manifestă printre altele cu erupţii cuta­na­te şi mâncărimi. Mai sunt unele boli siste­mi­ce, precum lupusul eritematos şi vascu­lita, în care urticaria este doar un simptom.

 

Există studii care arată că şi stresul este implicat în apariţia urticariei. Astfel, persoanele emotive, anxioase, cu un nivel crescut de stres, sunt predispuse la dezvoltarea unor erupţii cutanate.

 

Soluţii terapeutice

Medicul Mihaela Leventer precizează că în tratamentul urticariei intră medicamentele antihistaminice sau antialergice, sedativele care acţionează asupra pruritului (senzaţia de mâncărime) şi cortizon (Prednison). Tratamentul nu este lipsit de riscuri, motiv pentru care necesită supraveghere atentă din partea medicului.

Persoanele care cunosc alergenul ce le provoacă urticarie sunt sfătuite de specia­listul nostru să evite factorul respectiv toată viaţa. De exemplu, dacă urticaria a fost produsă de administrarea unei simple aspirine, se interzice folosirea acesteia precum şi a altor antiinflamatorii nesteroidiene. Sau dacă se observă că urticaria s-a instalat după consumul de peşte sau preparate din peşte, acestea vor fi evitate toată viaţa. Este bine de ştiut că nu cantitatea de alimente contează în declanşarea alergiei. Este suficientă o cantitate infimă pentru a apărea reacţia alergică.

 

Persoanele sensibile trebuie să evite băile sau duşurile fierbinţi, să poarte haine lejere din ţesături naturale, să evite lenjeria intimă strâmtă. Şi activitatea fizică trebuie diminuată pentru a evita transpiraţia. Orice iritare a pielii poate duce la apariţia unui nou episod de urticarie.

 

 

URGENŢĂ. Ur­ti­caria apare nu nu­mai pe suprafaţa pie­lii, ci şi pe mu­coase. Când boala afectează mucoasele, medicii vorbesc despre angioedem. Angioedemul se manifestă prin umflarea rapidă a buzelor, a limbii, pleoapelor şi a pielii, după care apare senzaţia de nod în gât sau chiar de sufocare. Atenţie! Angioedemul constituie o urgenţă medi­cală, putând fi chiar fatal dacă nu se intervine în timp util.

 

CRONICĂ. Urticaria cronică persistă cel puţin patru săptămâni şi poate evolua până la câteva luni. Evoluţia acestei forme este foarte periculoasă, deoarece pacienţii în cauză ajung la tulburări depresive şi insomnii din cauza mâncărimilor. În cazul pacienţilor cu urticarie cronică, se impun atât efectuarea unor teste cutanate pentru stabilirea factorului responsa­bil de alergie, cât şi aplicarea unor proceduri de desensibilizare.

 

COPII. Părinţii trebuie să evite introducerea în alimentaţia copilului sub 1-2 ani a următoarelor alimente cu potenţial alergen: laptele crud, albuşul de ou, soia, arahidele, ciocolata, căpşunile, piersicile, alimente care conţin conservanţi şi co­loranţi. Unele alergii la alimente se moştenesc. Cu atât mai mult, dacă părintele ştie că este alergic la un aliment, nu îl va da copilului.

×