Vinul bun rău

Despre binefacerile consumului moderat de vin sau bere neagră se scriu studii care ies pe bandă rulantă, cel puţin o dată pe lună. Prin urmare, site-ul health.com a realizat o sinteză a concluziilor celor mai importante şi recente cercetări despre efectele, benefice sau nu, ale vinului asupra sănătăţii.

Veşti bune au venit în luna iulie pentru femei - un studiu care demonstra că un picuţ de alcool pe zi reduce riscul bolilor cardiovasculare, pentru că sporeşte nivelul colesterolului "bun" şi scade nivelul zahărului din sânge. Alte studii, alte veşti bune: beţi vin şi reduceţi riscul de-a da în demenţă şi în alte boli care vin la pachet cu bătrâneţea. Tot cu vin puteţi ţine la distanţă cancerul de esofag. Unde mai pui că apreciata licoare mai şi prelungeşte speranţa de viaţă.

Aceste veşti bune pot fi tot atâtea motive pentru a elimina din casă medicamentele de orice fel şi de a face o investiţie consistentă în ceva sticle de vin bun. Însă cealaltă tabără de experţi vine cu reversul mai puţin lustruit al medaliei, semnalând că beneficiile consumului de alcool există, dar sunt aproape nesemnificative în comparaţie cu răul pe care-l produce alcoolul. Şi nu este vorba despre răul de a doua zi, cu manifestările specifice ale mahmurelii, ci de boli extrem de grave, avertizează specialiştii americani în studierea cancerului şi a bolilor de inimă (American Cancer Society şi American Heart Association).

Orice picătură de alcool creşte riscul îmbolnăvirii de cancer la faringe, esofag, laringe, ficat, colon sau sân, spune Susan Gapstur, de la American Cancer Society. Primele victime sunt persoanele cu predispoziţie la această boală. Lor li se recomandă să reducă până la eliminare consumul de alcool. "Poate părea o schimbare drastică a stilului de viaţă, dar este o schimbare care poate fi făcută. Iar în cazul cancerului, puţine lucruri depind de potenţialii pacienţi, care nu pot face mare lucru pentru a preveni boala", spune Gapstur.

Alte riscuri asociate cu consumul, fie şi moderat, de alcool sunt afecţiuni ale ficatului şi tot soiul de accidente provocate de slăbirea reflexelor. Antioxidanţii din vinul roşu sau berea neagră se găsesc şi în fructe şi legume, acestea fiind o alternativă mult mai sănătoasă pentru cei care susţin că beau câte-un păhărel pe zi doar cu gândul la o viaţă mai lungă şi ferită de boli, concluzionează dr Jennifer Mieres, de la American Heart Association. "Luaţi-vă antioxidanţii şi antiinflamatoarele din surse naturale. E cea mai bună metodă de prevenire a bolilor", spune Mieres, care dă drept exemplu resveratrolul, un antioxidant care se regăseşte în vinul roşu şi care este creditat drept principalul plus pe care licoarea îl aduce sănătăţii. Aceeaşi substanţă se regăseşte însă şi în sucul de struguri sau în cel de grapefruit. "Din punctul meu de vedere, a te apuca de băut ca să fii mai sănătos e un risc care nu merită asumat. Iar pentru cei care se bucură de câte-un pahar de vin roşu, mesajul este să fie moderaţi", sună sfatul lui Jennifer Mieres. Persoanele care obişnuiesc să tragă-n stânga şi-n dreapta de limitele noţiunii de moderaţie, în funcţie de cât şi-ar dori să consume în momentul "x" al zilei, trebuie să ştie că, cel puţin la nivel de experţi, problema este deja tranşată: o băutură pe zi pentru femei şi două pentru bărbaţi. Ce înseamnă o băutură: 340 de mililitri de bere, 141 de mililitri de vin, 42 de mililitri de lichior sau băutură distilată. Nu, nu toate la un loc, ci una, doar una din fiecare (două, în cazul bărbaţilor, dacă aşa au stabilit specialiştii). O seamă de probleme de sănătate îi pândesc pe cei care depăşesc această "normă" zilnică.

O prietenie păguboasă
Recomandarea experţilor americani este că, dacă nu obişnuieşti să bei, mai bine nu te împrieteni cu paharul doar pentru că speri să te-ajute să te protejezi de eventuale afecţiuni coronariene. "Puteţi adopta atâtea alte soluţii", spun Jennifer Mieres şi Susan Gapstur. Majoritatea studiilor care atestă binefacerile alcoolului au o bază reală, dar par făcute ca să placă publicului, căruia îi oferă remedii rapide la probleme complexe. "Pentru a preveni bolile de inimă, 50% din efort trebuie să vă aparţină. Trebuie să faceţi schimbări în stilul de viaţă. Oamenii caută mereu soluţii simple, iar băutura poate părea una dintre cele mai la îndemână. Ţine de natura umană să îţi doreşti să nu te chinuieşti prea tare. Nu este cazul. Soluţiile eficiente sunt altele. Sunt dificile şi cer un mare efort de voinţă", spun Mieres şi Gapstur.

Interdicţii în lanţ
Că cercetătorii nu se pot pune de acord cu privire la efectele vinului nu trebuie să fie de mirare, mai ales câtă vreme "cazuri" mult mai simple, cum ar fi cel al sucului de grapefruit, scindează laboratoarele. În timp ce specialiştii de la American Cancer Society şi American Heart Association îl recomandă pentru antioxidanţii pe care îi conţine, cei de la Universitatea Rochester au stabilit că sucul de grapefruit nu face bine rinichilor, reduce efectul contraceptivelor orale şi se poate dovedi chiar fatal. În combinaţie cu anumite medicamente se poate dovedi o adevarată otravă. Combinaţia cu antibiotice prelungeşte infecţia şi produce diaree. Consumat în timpul tratamentului pentru boli cardiovasculare, sucul de grapefruit menţine tensiunea ridicată şi un ritm neregulat al bătăilor inimii.