Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creierul are doar 2% din greutatea corpului, dar primeste 20% din volumul de sange care pleaca din inima, iar arhitectura vaselor de sange de la nivel cerebral, artere si vene, este deosebit de complexa.
Fluxul de sange cerebral este in mod normal in jur de 50 ml/100 grame de tesut/minut si el trebuie mentinut constant, incidente periculoase aparand atat in cazul in care el scade, cat si atunci cand este prea mare.
Accidentul vascular cerebral este de doua tipuri:
● ischemic produs prin scaderea fluxului de sange printr-o artera
● hemoragic prin ruperea peretelui vascular.
Accidentul vascular cerebral hemoragic din reprezinta doar 10%-15% din totalul accidentelor vasculare cerebrale, avand insa o mai mare gravitate si mortalitate. Daca ne referim la primul mecanism de producere, cel ischemic, prin scaderea fluxului de sange printr-o artera cerebrala apare suferinta sau in cazuri mai grave necroza (moartea) tesutului cerebral irigat de acea artera. Scaderea fluxului de sange se produce prin obstructionarea(blocarea) unei artere cerebrale, cel mai frecvent din cauza unui tromb (cheag).
Trombul poate avea origine cerebrala sau cardiaca. De exemplu, poate exista o placa de aterom pe o artera cerebrala mare, de pe care se desprinde trombul respectiv, care se opreste pe o ramura arteriala mai mica, pe care o blocheaza. Alteori, asa cum se intampla in cazul bolnavilor diabetici si hipertensivi, la care peretele arterial este afectat, se formeaza trombi in vasele cerebrale mici. O alta situatie consta in formarea unui tromb la nivelul inimii, din cauza unor afectiuni cardiace, de exemplu: fibrilatie atriala (tulburare de ritm a inimii, cu frecventa crescuta si ritm neregulat, intalnita destul de frecvent), valvulopatii (afectiuni ale valvelor inimii), folosirea protezelor valvulare metalice, dupa infarct miocardic etc. Ulterior, acest tromb format in inima intra in circulatie si se poate opri pe o artera cerebrala, pe care o blocheaza. De multe ori, organismul intervine rapid si distruge trombul respectiv. Daca insa acesta persista, se produce o scadere din ce in ce mai mare a fluxului de sange si suferinta zonei din creier irigata de acea artera, pana la moartea neuronilor din portiunea respectiva.
Exista mai multe tipuri de accident vascular ischemic: atacul ischemic tranzitor si accidentul vascular constituit. In atacul ischemic tranzitor scaderea sau oprirea fluxului de sange este temporara, de scurta durata, iar activitatea neuronilor este inhibata reversibil. Apar simptome neurologice care se instaleaza brusc (in cateva minute) si sunt de scurta durata (cateva minute, pana la maxim o ora) care dispar apoi, fara a lasa urme, nici macar semne vizibile la investigatiile imagistice ale creierului. Din descriere pare o stare inofensiva, dar nu este deloc asa! Este o situatie periculoasa, iar bolnavul trebuie sa se prezinte de urgenta la medic, pentru a fi investigat si a primi tratament, pentru ca atacul ischemic tranzitor precede de multe ori accidentul vascular constituit. Practic, o treime pana la o jumatate din accidentele vasculare ischemice sunt precedate de un atac ischemic tranzitor (sau mai multe), iar riscul cel mai mare exista in prima saptamana dupa atac, persistand insa trei luni dupa aceea. Manifestarile atacului ischemic sunt: tulburari de vedere si vorbire, dureri de cap, amorteala la nivelul membrelor si a fetei, slabiciune, scaderea fortei musculare in desfasurarea miscarilor, tremor, tulburari de coordonare si echilibru etc. Daca simptomele neurologice nu dispar, ci persista sau se agraveaza este vorba de un accident vascular cerebral constituit.
Urmatorul pas care trebuie facut este diferentierea unui accident vascular ischemic de unul hemoragic, deoarece manifestarile clinice sunt asemanatoare, dar atitudinea terapeutica difera, diagnosticul stabilindu-se prin tomografie computerizata cerebrala.
Accidentele vasculare hemoragice se produc prin ruptura vaselor cerebrale, cauzata de hipertensiune arteriala, anevrisme sau malformatii arterio-venoase, vasculite (inflamatia vaselor), traumatisme etc.
