Adevăruri care mint

Industria farmaceutică reprezintă unul dintre sectoarele în care greşelile se plătesc cu vieţi omeneşti. De aceea, medicamentele trebuie sau ar trebui să ajute cu randament maxim la însănătoşire, prin administrarea lor. Acestea nu trebuie să fie adevăruri care mint.

În partea a doua a materialului prezentăm exemple de medicamente care la început, când au fost lansate pe piaţă, promiteau că ne refac sănătatea, pentru ca, în scurt timp, să se dovedească exact contrariul.


DEPRESIE ŞI COŞMAR
Un alt medicament periculos, existent încă pe piaţa românească, este Rasperpinul, folosit în tratarea hipertensiunii arteriale. Însă acesta creşte de trei ori riscul apariţiei cancerului la sân, provoacă depresii şi coşmaruri şi este suspectat de producerea unor tumori la creier, hipofiză, piele, ovare, uter.

Ziarul The Daily Telegraph, în 1983, a mediatizat că anestezicul Hypnomidate a provocat o creştere rapidă a deceselor într-un spital din Glasgow, unde a fost folosit în terapii.

Ziarul New Presse, din martie 1985, scria că Fansidarul, folosit împotriva malariei, a produs boli grave de piele, cu riscuri de deces. În România este recomandat pentru tratarea toxoplasmozei.

În 1985, The Guardian a arătat că antidepresivul Merital, cu substanţa activă nomifensinul, produce blocarea funcţiei renale, anemie şi pneumonie. La noi este prescris în cazul consumatorilor de droguri. În decembrie 1985, acelaşi ziar informa că peste 2.000 de persoane s-au îmbolnăvit din cauza Feldenului, administrat pe cale rectală. Au murit, până la acea dată, peste 70 de persoane din cauza plăgilor grave produse la nivelul intestinelor.


PRODUCĂTORI VINOVAŢI
Un vaccin care a făcut un imens număr de victime a fost Hexavac, folosit în perioada 2000-2005, când a fost scos de pe piaţă, în urma consecinţelor dramatice. Numai în Germania au fost vaccinaţi peste 1.500.000 de copii. A fost retras şi de pe piaţa românească.

Vaccinul împotriva bolilor cauzate de căpuşe, Tico Vac, a fost şi el scos de pe piaţă, din anul 2006, din cauza efectelor secundare multiple.

Vioxxul, folosit împotriva artrozei şi a durerilor de articulaţii, a fost utilizat de peste 120.000 de pacienţi din Germania, până în octombrie 2004, când a fost retras. Acesta producea afecţiuni ale inimii şi chiar infarcturi miocardice. Deşi producătorii ştiau foarte bine efectele secundare, medicamentul a fost interzis doar la presiunea autorităţilor. El a fost retras de pe piaţa românească.

Zelmacul, scos de pe piaţa germană din aprilie 2007, se vinde încă în România, folosindu-se în afecţiunile digestive. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu Ketotifenul, folosit în astmul bronşic alergic. Acesta a fost scos din uz în Germania din 2006, iar în România se mai comercializează. El poate produce afecţiuni ale globului ocular şi ale rinichilor.

Thyreoton Forte, folosit pentru suplimentarea aportului de hormoni tiroidieni, a fost scos din uz în Germania din 2005, dar nu şi la noi.

Ziarul Daily Mail, în 1984, informa că Roacutanul, prescris contra acneei, a provocat malformaţii la jumătate din copiii născuţi de mame care s-au tratat, în timpul sarcinii, cu acest medicament. La noi, încă se mai foloseşte.

Siropul de tuse cu clobutinol, administrat intens timp de 40 de ani, a fost interzis din anul 2007, din cauza tulburărilor de ritm cardiac. În România, Silomatul, care conţine clobutinol, a fost disponibil în farmacii, putând fi eliberat, fără prescripţie medicală, până în 2007. De atunci, el a fost retras de pe piaţă, conform deciziei Agenţiei Europene pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA).

Isoproterenolul, un spray contra astmului, este responsabil, în anii '60, de decesul a peste 3.500 de persoane, cu toate acestea el este încă prescris în afecţiuni ale inimii.

Stilbestrolul a fost retras de la vânzare în unele ţări europene, pentru că s-a constatat că predispune la apariţia de tumori uterine şi mamare. În 1970, au fost retrase de pe piaţă şi Pronapul, Plaxinul, tranchilizante care produceau decesul nou-născuţilor.

Trilerganul, în 1975, în Italia, a fost confiscat de Poliţie, constatându-se că produce hepatită.

Flamanil, folosit la tratarea reumatismului, a fost şi el retras de pe piaţă în 1976, din cauză că administrarea lui ducea la pierderea cunoştinţei.

Somniferul Contergan a fost cauza naşterii a zeci de mii de copii degeneraţi fizic. În anul 1958, în Germania, producătorul somniferului a trimis peste 40.000 de scrisori medicilor, pentru a-i convinge că acesta este foarte indicat în tratarea gravidelor şi a mamelor care alăptează.


JOS HORMONII!
În mai 1985, autorităţile din SUA şi Marea Britanie au interzis prescrierea de hormoni pentru stimularea creşterii, pentru că produceau infecţii netratabile. Respectivii hormoni erau obţinuţi din creierul unor persoane decedate.

În decembrie 1985, un concern a fost obligat să recunoască public falsificarea datelor legate de 46 de antibiotice şi de alte medicamente, atunci când OMS a cerut informaţii legate de acestea.

Antiinflamatorul Prexige, prescris împotriva artritei, a fost scos de pe piaţă, din august 2007, constatându-se că a provocat decesul mai multor pacienţi. De asemenea, Bextra, folosit tot pentru tratarea artritei, a fost retras din 2005, din cauza producerii de infarcturi şi congestii cerebrale. Cele două medicamente nu au avut autorizaţie de distribuire pe piaţa românească.

Lista pe care am consultat-o este mult mai bogată în exemple asemănătoare. Informaţiile legate de aceste medicamente nu invită la evitarea folosirii medicamentelor. Ideea este că, atunci când urmăm un tratament medicamentos, trebuie, obli­gatoriu, să parcurgem cu atenţie informaţiile din prospecte, pentru a cunoaşte foarte bine efectele secundare şi contraindicaţiile. În rest, după administrarea lor, Dumnezeu ştie ce ne mai rezervă ziua de mâine!