De ce se înfundă vasele

Accidentul vascular cerebral în 80% din cazuri este denumit infarct cerebral, accident ischemic, adică porţiuni din creier nu mai sunt irigate suficient cu sânge din pricina strâmtării şi înfundării arterelor spre creier.

În cele mai multe cazuri, de vină este ateroscleroza, acea depunere de grăsimi pe vase, ducând la îngustarea vaselor sau chiar la blocarea lor cu cheaguri. În restul de 20% din cazurile de accident al vaselor din creier are loc şi o hemoragie, o inundare cu sânge din pricina spargerii unui vas din creier.

Mecanismul
Dar să vedem care este mecanismul care duce la formarea acelor plăci de grăsimi, numite aterom, generate de ateroscleroză. Se depun anumite grăsimi pe peretele vaselor. Din cauza acestui fapt, dispare elasticitatea peretele arterelor, se îngroaşă şi mişcările vaselor, elasticitatea lor se modifică în rău. Formarea plăcii de ateroscleroză, numită aterom, înseamnă o escrescenţă, o crescătură pe peretele vaselor. Prima fază a acestui proces de ateroscleroză este o depunere de globule albe pe peretele vaselor. Grăsimile din sânge pătrund în peretele vaselor şi modifică acest perete, astfel că sunt mai aderente, mai lipicioase cheagurile de globule albe. Pe cheagul de globule albe se aşază fibre din sânge şi globule roşii, aşa că se formează cu cheag mai mare. Peste acesta se suprapune şi calciu, care duce la calcifierea vasului devenit tare ca o piatră.

Placa ateromatoasă
Aceşti trombi se unesc între ei şi dau ateromul, placa ateromatoasă. Peste acest aterom, crestătură din vas, se depun în continuare globule albe şi astfel se micşorează diametrul arterelor. Apar în aceste situaţii semnele unui vas astupat, debitul de sânge se micşorează. Se ajunge la situaţia rea când doar 20%-25% din diametrul vaselor mai oferă drum sângelui. 70%-75% înseamnă înfundarea cu plăci de ateroscleroză. Tot crescând acest aterom de grăsimi pe vas, artera se astupă total. În alte situaţii, din placa de ateroscleroză (aterom) se desprind mici fragmente care pleacă din regiunea gâtului şi astupă vasele mici din creier. Alteori, placa de ateroscleroză, adică ateromul, se fisurează, sună un fel de alarmă că este vorba de o rană şi organismul se apără, încercând să astupe rana cu un cheag. Aşa că această autoapărare agravează situaţia, fiindcă acest cheag de autoapărare înfundă şi mai rău artera.