Despre inimă in ţara bălciurilor
E anotimpul festivalurilor, bălciurilor, iarmaroacelor, tărgurilor. E bine, e foarte bine, cum sună refrenul şlagărului, pentru că suntem o ţară veselă, in care se moare pe capete nu de răs, ci de inimă.Cu riscul de a vă face de la bun inceput inimă rea, am să mai pun niscaiva sare pe rană. Vreo 40% dintre noi avem probleme la motoraş, cum este numită inima in mod curent. Dar mai grav este că jumătate dintre aceştia habar n-au că inima le poate sta in loc oricănd. Intr-o ţară nepereche ca a noastră, ce chin, ce jale să vorbeşti de bolile cardiovasculare! Na c-am dat-o in liric! Mai bine in realitate cu un asemenea subiect. Dar cum vine să aduci vorba despre bolile de inimă, cănd toată lumea căntă, răde şi dansează! Cănd toată ţara e un festival! Cum vine să le spui oamenilor că septembrie e Luna inimii, că 30 septembrie este declarată Ziua Mondială a Inimii de către OMS? Şi asta nu că numai noi, ca naţie, am avea o problemă cu cordul, iar OMS-ul n-ar mai putea de grija romănilor, ci pentru că in toată lumea aceste afecţiuni curmă vieţi tinere, adulte, bătrăne, la intămplare, ca secra printre spicele de grău. Numai că tendinţa generală este de scădere a frecvenţei acestor boli, in timp ce in Romănia este in creştere. Cum să dai curs indemnului campaniei derulate in toată lumea contra acestor boli de a-ţi controla periodic inima, cănd ocupaţia romănilor sunt festivalurile cu iz de vin neprihănit sau de bere ţăfnoasă! Şi apoi vine octombrie şi mai binecuvăntat in buchet de busuioacă şi miez de nucă, precum o impărtăşanie de toamnă. Vine noiembrie urăcios şi umed. Dar mai ales vine decembrie, cănd numai de inimă, controale şi riscuri de boală nu-i timp. Ce inimă să ai să tai cheful romănilor de festival şi vin nou cu campanii de prevenire a bolilor motoraşului!