Infecţia cu pneumococ

Considerată principala cauză de îmbolnăvire gravă în rândul copiilor şi adulţilor, infecţia cu pneumococ, provocată de o bacterie comună (pneumococ), poate cauza infecţii serioase cum sunt: meningita, bacteriemia şi pneumonia pneumococică. Boala se transmite direct: prin strănut, tuse, contact cu un purtător fără simptome; indirect, prin praf contaminat.

Copiii, la risc
Meningita pneumococică apare în special la copiii sub 2 ani, iar complicaţiile bolii pot fi severe: 20% dintre bolnavi pot muri, în timp ce 25% pot rămâne cu sechele neurologice severe. Dacă bacteria pătrunde în vasele de sânge, ea produce o infecţie localizată (bacteriemia). Atunci când bacteria invadează plămânii, apare pneumonia pneumococică - boală extrem de gravă, cu o mortalitate de 10% până la 20%. Boala se caracterizează prin febră ridicată (>39 de grade C), frisoane şi tuse. Oricine poate face infecţie cu pneumococ, avertizează specialiştii, însă există anumite grupe de risc pentru dezvoltarea bolii sau a complicaţiilor acesteia: copii sub 2 ani, persoane trecute de 65 de ani sau cele care au o imunitate scăzută ca urmare a existenţei unei boli cronice (cancer, leucemie, maladia Hodgkin, HIV, diabet, afecţiuni renale, boli de inimă.

Prevenţie
Până în prezent, au fost identificate peste 90 de serotipuri de Streptococcus Pneumoniae (infecţii cu pneumococ), dintre care 10-15 determină majoritatea bolilor grave la copil. Pneumococul poate produce şi infecţii mai puţin severe, dar nelipsite de importanţă, printre care otita medie. Mai mult de jumătate din toate cazurile de otită medie sunt cauzate de bacterii, în principal de Streptococcus Pneumoniae şi Haemophilus Infuenzae. Unele studii arată că otita medie cronică, a cărei durată este mai mare de trei luni, poate determina, în 70% dintre cazuri, probleme de auz. Cea mai importantă complicaţie este pierderea auzului. Tratamentul acestor infecţii este dificil, în special din cauza faptului că, în ultimii ani, bacteriile au dezvoltat rezistenţă la penicilină, recomandată în aceste cazuri. Potrivit unui studiu din 2006 efectuat la nivel mondial, rezistenţa la tratamentul cu penicilină în infecţiile cu Streptococcus Pneumoniae apare, în România, la 10%-25% din cazuri. O soluţie la această problemă de sănătate publică ar reprezenta-o vaccinarea antipneumococică. În ultimii ani au fost dezvoltate mai multe vaccinuri antipneumococice. EMEA (Agenţia Europeană a Medicamentului) a aprobat, recent, un nou vaccin antipneumococic, care oferă protecţie împotriva infecţiei cu 10 serotipuri de pneumococ şi este indicat copiilor între 6 săptămâni şi 2 ani. Vaccinul mai este recomandat copiilor cu vârste peste 2 ani şi adulţilor cu boli cronice (cu excepţia astmului bronşic).

STATISTICI. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că infecţia cu pneumococ omoară anual între 700.000 şi un milion de copii sub 5 ani în întreaga lume. În ţările în curs de dezvoltare, boala este comună în rândul copiilor cu vârste sub 2 ani, inclusiv la nou-născuţi.