Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Panariţiile sunt infecţii ale degetelor. Sunt mai frecvente la nivelul degetelor mâinii, afectând diferitele structuri anatomice, superficiale sau profunde, ale zonei. Uneori banale şi neplăcute, alteori extinse, trenante, cu tendinţe la complicaţii, panariţiile afectează viaţa personală şi profesională.
Punctul de pornire al infecţiei este un traumatism, uneori minor sau chiar insesizabil, la acest nivel: înţepătura, tăietura, zgârietura, mica rană, crăpătura, muşcătura etc. Anumiţi factori favorizează dezvoltarea infecţiei: afecţiunile arteriale (de exemplu, boala Raynaud, o maladie caracterizată printr-un spasm prelungit la nivelul arterelor extremităţilor sau arteriopatia cronică obstructivă, generată de îngustarea calibrului arterelor), unele boli de piele (psoriazis, eczemă, dermatită de contact, hiperhidroza, adică transpiraţia excesivă, şi, mai ales, infecţiile fungice).
Obezitatea şi diabetul zaharat reprezintă, de asemenea, factori de risc, la acestea adăugându-se stările de imunodepresie şi tratamentul prelungit cu corticosteroizi. Profesia şi stilul de viaţă joacă şi ele un rol important. Astfel, panariţiile degetelor mâinii apar la persoanele care stau mult cu mâna în apă sau care manipulează substanţe chimice, de exemplu, barmani, frizeri, lucrători în domeniul alimentaţiei sau sănătăţii, operatori chimişti etc.
De asemenea, îngrijitorii, meşteşugarii, tâmplarii, croitorii, dar şi persoanele cu activităţi casnice, cum este grădinăritul, sunt supuse aceluiaşi risc. În fine, manichiura ori pedichiura defectuoase sau în condiţii lipsite de igienă, precum şi folosirea curentă a unghiilor false (acestea formează o zonă umedă şi neaerată pe unghie şi în jurul ei) sau purtarea perioade lungi a mănuşilor de cauciuc (ele sunt indicate, totuşi, pentru a ne proteja de apă sau de substanţe chimice şi este bine în acest sens să folosim unele căptuşite cu bumbac) pot avea un efect nociv, ca şi unele obiceiuri aparent inofensive (oja sau, în cazul copiilor, suptul degetelor).
Pata roşie, dureroasă cu puroi
De cele mai multe ori, infecţia este superficială, ea localizându-se la nivelul pielii. Forma cea mai simplă constă în apariţia unei pete roşii, dureroase, în apropiere de poarta de intrare a infecţiei. Foarte frecvent, poate apărea o colecţie de puroi de culoare gălbuie, însoţită de durere pulsatilă. Paronichia reprezintă infecţia ţesutului din jurul unghiei. Ea este foarte răspândită, reprezentând aproape 35% dintre infecţiile mâinii. În formele acute, infecţia debutează la câteva zile (3-5 zile) de la traumatism, pe o parte laterală a unghiei, care se înroşeşte, se tumefiază, devine dureroasă şi, în final, formează o colecţie purulentă galbenă sau galben verzuie, care se poate scurge spontan. Infecţia se poate întinde de-a lungul marginii unghiei, cuprinzând întreg conturul acesteia, se poate extinde subunghial ori poate cuprinde o porţiune mai întinsă din deget.
În paronichia cronică, simptomele durează cel puţin şase săptămâni, cu episoade inflamatorii repetate, manifestate prin durere, roşeaţă, tumefiere, care apar de obicei după expunere prelungită în apă. În timp, unghia se deformează, se îngroaşă, îşi pierde culoarea naturală, prezintă creste transversale, iar ţesutul din jurul unghiei se îngroaşă şi chiar se dezlipeşte de unghie, ceea ce favorizează pătrunderea germenilor. Un rol important în acest caz îl au infecţiile locale fungice (de exemplu, candidoza), persistente. Dacă puroiul pătrunde sub unghie, aceasta se bombează, devine dureroasă şi mobilă, mai ales la presiune (la apăsare).
Citește pe Antena3.ro
Infecţii profunde
În alte cazuri, infecţia se localizează mai profund, sub piele. Pulpa degetului reprezintă o localizare predilectă. Procesul infecţios apare tot în urma unui traumatism, mai frecvent la degetul mare sau arătător. Pulpa degetului este o zonă densă, puţin extensibilă sau deformabilă, alcătuită din mai multe spaţii orientate radiar (ca spiţele unei roţi), care converg spre os (falangă), de care se prind. Asta face ca, pe de-o parte, durerea să fie foarte puternică şi pe de altă parte infecţia să se extindă cu uşurinţă în profunzime. Pe măsură ce inflamaţia se dezvoltă, extremitatea degetului se umflă (ca un „băţ de chibrit”), se înroşeşte, se indurează şi apare o durere intensă, pulsatilă, foarte puternică noaptea. Infecţia poate evolua cu formarea de puroi şi se poate extinde atât în profunzime, spre os şi articulaţie, cât şi spre suprafaţa degetului. Astfel de colecţii purulente pot apărea şi la nivelul celorlalte două falange ale degetului, dar mai rar. Mai periculos este atunci când infecţia se localizează la falanga inferioară, căci în acest caz poate evolua spre mână.
Afectarea osului
În cazuri mai grave, infecţia se poate localiza şi mai adânc, afectând osul, articulaţia sau tendoanele degetelor. Infecţia se poate produce prin inoculare directă, dar, mai frecvent, apare ca o complicaţie a unei infecţii subcutanate care nu a fost corect tratată. Dacă osul este cuprins de infecţie apare osteita, care se manifestă prin intensificarea durerilor, tumefacţie persistentă, coloraţia violacee a degetului, fenomene care se instalează la circa două săptămâni de la debutul panariţiului. Dacă este afectată articulaţia, se produce artrită, cu durere şi limitarea mişcărilor articulaţiei respective. Confirmarea diagnosticului se face de fiecare dată prin examen radiologic. Cea mai gravă infecţie este însă tenosinovita, cu afectarea tendoanelor degetelor şi a învelişurilor (tecilor) care le acoperă. În acest caz, întregul deget este umflat, roşu, foarte dureros (durerile sunt chinuitoare, nelăsând bolnavul să se odihnească), menţinut într-o poziţie flectată (uşor îndoit), întinderea lui fiind foarte dureroasă. Afecţiunea se poate solda cu distrucţii locale şi cu impotenţă funcţională.
Urgent, la medic!
Câteodată, infecţiile degetelor se asociază cu febră, ceea ce este un indiciu important privind prezentarea la medic. De asemenea, adresaţi-vă unui serviciu de specialitate dacă observaţi formarea unei colecţii cu puroi, dacă simptomele persistă mai mult de o săptămână (chiar dacă nu apare puroi) şi dacă se extind în suprafaţă sau dacă durerile şi tumefacţia sunt importante. În fazele iniţiale, când apar doar roşeaţă şi tumefacţie, puteţi recurge la mijloace conservatoare de tratament. Astfel, se aplică căldură locală, sub formă de comprese sau băi calde (în apa caldă sau amestec, în părţi egale apă caldă şi săpun lichid antibacterian), câte 15 minute, de mai multe ori pe zi. Se administrează, de asemenea, antialgice şi antibiotice, la recomandarea medicului. Dacă însă apare puroiul, se trece la abordarea chirurgicală a afecţiunii, sub forma unei mici intervenţii, de obicei, o incizie cu drenaj şi îndepărtarea zonelor necrozate. Nu este bine ca prezentarea la medic să fie amânată, în speranţa că puroiul se va elimina spontan, ori să recurgem la metode empirice (deseori agresive, periculoase şi cu rezultate incerte), pentru că ne expunem complicaţiilor.
La picioare
Degetele picioarelor prezintă, de asemenea, infecţii, profunde sau superficiale, cu consecinţe dramatice, mai ales în prezenţa unor maladii cronice, ca diabetul sau arteriopatia cronică obstructivă. Cel mai frecvent se produc după o mică înţepătură, mai ales la nivelul unghiei. Poate fi un accident sau o pedichiură prost făcută. Foarte frecvent este o unghie încarnată. În acest caz, colţul ascutit al unghiei pătrunde în carne, producând o inflamaţie. Fenomenul poate apărea şi la degetele mâinii, dar e mai des întâlnită la picior, mai ales, la degetul mare. Incidentul apare la extremitatea superioară a unghiei, locul devenind roşu, umflat şi dureros, pentru ca, ulterior, să se formeze puroi. Riscul este mai mare în special dacă unghiile sunt tăiate scurt şi neglijent sau dacă acestea au o formă particulară (mai curbate). Pentru tratament, în primă faza, se aplică local căldură, se administrează antialgice şi antibiotice sub formă de unguent sau pe cale generală (la recomandarea medicului). Sub colţul penetrant se introduce o bucată de vată, până când unghia creşte suficient de mult pentru a fi îndreptată. Dacă se formează puroi, acesta trebuie drenat, uneori fiind necesară îndepărtarea unei porţiuni din unghie.
PANARIŢIU. Probabil, fiecare dintre noi s-a confruntat măcar o dată cu o astfel de infecţie, pe care a tratat-o empiric sau la medic. Aproximativ 10%-15% dintre pacienţii care se prezintă la cabinetele de chirurgie prezintă diferite infecţii ale degetelor şi chiar ale mâinii. De cele mai multe ori (aproape 90% dintre cazuri), acestea sunt produse de stafilococi, restul etiologiei fiind constituită din streptococi, germeni gram negativi sau anaerobi. Panariţiile pot apărea la orice vârstă, indiferent de sex. Totuşi, se pare, în ceea ce priveşte infecţia la degetele mâinii, femeile sunt afectate de trei ori mai mult, în timp ce la degetele picioarelor proporţia se inversează.
INTERVENŢIE CU ANESTEZIE. Probabil, intervenţia chirurgicală pare brutală, ca o metodă de tortură medievală. Dar se face sub anestezie locală, astfel încât să fie cât mai suportabilă pentru bolnav. Şi după intervenţie va fi nevoie de administrarea de antibiotice timp de câteva zile, precum şi de îngrijirea plăgii.
RECOMAND?RI. Pentru prevenirea acestui tip de infecţii, degetele trebuie îngrijite corect. Dacă mâinile stau mult în apă sau în contact cu substanţe chimice, se folosesc mănuşi de cauciuc, iar după fiecare spălare, mâna se usucă bine (fără a freca violent cu prosopul, ci prin tamponare). Mâinile se ung de câteva ori pe zi cu o cremă protectoare. Manichiura trebuie făcută atent şi în condiţii igienice, fără maltratarea cuticulelor, iar unghiile false trebuie purtate doar ocazional. Afecţiunile favorizante, adică diabetul, bolile de piele, infecţiile fungice, trebuie tratate corespunzător.
Sfatul medicului
Pentru prevenirea infecţiilor localizate la unghiile picioarelor, purtaţi încălţăminte comodă, destul de lată pentru ca degetele să nu fie presate. Unghiile trebuie tăiate drept, nu rotund, nu foarte scurt, lăsând partea superioară mai mare decât lăţimea patului unghial şi fără colţuri ascuţite. Piciorul trebuie spălat zilnic, bine uscat. Bolnavii de diabet zaharat trebuie să îşi examineze zilnic picioarele şi să le îngrijească atent.
