Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plimbările in aer liber ar fi mai plăcute dacă n-ar exista insectele. Albine, viespi, bondari, furnici, păianjeni, ţănţari... ele ne dau neplăcutele inţepături, a căror intensitate diferă de la individ la individ.
Plimbările in aer liber ar fi mai plăcute dacă n-ar exista insectele. Albine, viespi, bondari, furnici, păianjeni, ţănţari... ele ne dau neplăcutele inţepături, a căror intensitate diferă de la individ la individ. De temut sunt albinele şi viespile, care işi infiltrează veninul şi provoacă o umflătură dureroasă, cu prurit (măncărime) şi eritem (roşeaţă). La o persoană alergică, o simplă inţepătură poate provoca erupţii generalizate, extinse şi in alte zone ale corpului, iar manifestările sunt mai intense: prurit persistent (mai multe zile), uneori chiar ameţeli, vărsături, crampe abdominale. In asemenea situaţii sunt recomandate antihistaminicele, insă ele trebuie prescrise numai de medicul specialist. "Statisticile arată că intre 5% şi 15% din populaţie este alergică la veninul de albină şi viespe. In 0,8% din cazurile alergice, inţepătura este fatală", precizează dr Adrian Iliescu, medic specialist in medicină de urgenţă in cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă.
Â
Şoc anafilactic
Â
Citește pe Antena3.ro
Pentru a evita infiltrarea veninului in ţesuturi se vor extrage acul şi punga cu venin, care rămăn in piele de obicei in cazul unei inţepături de albină. Acul va fi extras cu unghia, cu o lamă subţire sau cu o pensă, dar fără a-l presa mai adănc in piele, căci in acest caz edemul se agravează, avertizează dr Adrian Iliescu. Gheaţa sau apa rece aplicată local incetineşte absorbţia veninului şi micşorează edemul, atenuează durerea şi pruritul.
Â
Există situaţii mai grave, cănd veninul de albină poate provoca şocul anafilactic. "Decesul poate surveni rapid prin insuficienţă cardiorespiratorie. Totuşi, aceste cazuri sunt foarte rare", apreciază dr Adrian Iliescu. In primă fază, şocul anafilactic se manifestă prin senzaţie de leşin, frisoane şi transpiraţii, dar starea se poate agrava prin constricţia căilor aeriene superioare, scăderea presiunii arteriale şi puls slab perceptibil. "Tot ceea ce putem să facem pentru o persoană care suferă un şoc anafilactic este să o transportăm de urgenţă la cel mai apropiat spital, unde i se va administra adrenalină", semnalează dr Adrian Iliescu.
Â
Â
PRECAUŢII. Persoanele hipersensibile, care ştiu că pot face şoc anafilactic, trebuie să aducă la cunoştinţa familiei, prietenilor, colegilor că sunt alergice. Ar trebui să poarte, de asemenea, brăţări de avertizare. Pentru aceste persoane există un dispozitiv portabil de injectare a adrenalinei (AnaPen) care constă intr-o seringă sterilă, preumplută. Autoinjectorul poate preveni şocul anafilactic dacă este utilizat imediat după o inţepătură veninoasă.
Â
Â
CREME. Inţepăturile pot fi evitate folosind cremele protectoare, care ţin la distanţă insectele. Pentru a atenua umflăturile dureroase survenite in urma unei inţepături de insectă (albină, ţănţar, furnică) se poate aplica local o mixtură mentolată. Dacă mergeţi intr-o zonă cu insecte, evitaţi utilizarea cosmeticelor, hainele intens colorate. In apropierea unei albine sau viespi staţi nemişcat. Un comportament calm, fără mişcări bruşte, poate preveni incidentele.
