Obezitate de la Shrek şi Scooby-Doo

Copii. Rotofei. Pufoşi. Obezi. Un fenomen ce ia proporţiile unei veritabile epidemii. De regulă, vina cade pe unele alimente, pe modul cum sunt ele consumate, adică pe un stil de viaţă dezechilibrat. Este o problemă de sănătate publică nu numai în SUA, dar şi în România, unde copiii sunt din ce în ce mai afectaţi de supraponderalitate şi obezitate.

În încercarea de a înţelege mecanismele instalării obezităţii, cercetătorii americani au evaluat inclusiv influenţa pe care o au unele personaje din desenele animate, extrem de populare, asupra gustului şi a preferinţelor copiilor. "Mamă, îmi cumperi chipsuri Spiderman şi bomboane Shrek?" Depozitele şi rafturile supermaketurilor sunt ticsite cu produse cu ambalaje ce-i ispitesc pe cei mici cu eroi din desene animate sau din filme îndrăgite de copii. Pornind de la această realitate, cercetătorii americani s-au întrebat dacă, în realitate, există o legătură între modul publicitar de fi ambalate unele produse şi kilogramele acumulte rapid de unii copii.

O EXPLICAŢIE PENTRU MICUŢUL BUCĂLAT?!
Christina Roberto şi colegii ei de la Universitatea Yale din Connecticut s-au străduit să descifreze influenţa pe care o au aceste ambalaje cu eroi din desene şi filme asupra obiceiurilor alimentare a 14 fete şi 26 de băieţi cu vârste între 4 şi 6 ani, însoţiţi de părinţii lor. Subiecţilor li s-au oferit trei alimente diferite: biscuiţi cu miere; figurine gelifiate; morcovi mici (baby carrots). Cele trei alimente aveau ambalaje asemănătoare, având inscripţionat pe pachet doar numele produsului. Dar pe un pachet din două cercetătorii de la Universitatea Yale au avut ideea de a lipi un autocolant reprezentând eroi consacraţi din desene animate: Scooby-Doo, Dora sau Shrek, personaje extrem de apreciate de copiii din Statele Unite şi, de altfel, de copiii din lumea întreagă.

Apoi, cercetătorii au prezentat fiecărui copil, pe două farfurii, două pachete, dintre care unul cu autocolantul ispititor. Această "operaţie" a fost repetată cu alte două pachete. Astfel, copiii au mâncat de fiecare dată conţinutul a două pachete, după care ei au răspuns unui set de întrebări şi scale de satisfacţie, cu scopul de a putea fi evaluat gradul de apreciere de care se bucură produsul respectiv din partea copiilor. De asemenea, s-a încercat să se stabilească şi eventualele modificări ale gustului în funcţie de prezenţa sau absenţa autocolantului. Şi nu mică a fost surpriza cercetătorilor americani să constate că eroii din filme şi desene animate chiar reuşesc să modifice percepţiile gustului copiilor.

Concret, pe cele trei produse situaţia este următoarea:
n) biscuiţi: 37,5% dintre copii au declarat că pachetele cu sau fără autocolant au acelaşi gust; 7,5% preferă gustul biscuţilor fără autocolant şi 55%, cu autocolant.

n) figurine gelifiate - cifrele sunt comparabile: 10%, pachetele fără eroi şi 52,5%, pachetele cu autocolant.

n) Baby carottes - diferenţele sunt mai puţin evidente: 25% au apreciat mai mult pachetele nemarcate şi 50% pe cele fără autocolant.

Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că simpla lipire pe pachet a unui autocolant cu unul dintre personajele îndrăgite de copii are capacitatea de a ţine sub control gustul copiilor, indiferent de vârstă, aprecierea personală faţă de aceste personaje sau timpul petrecut în faţa micului sau marelui ecran.

SURPRIZĂ
Cercetătorii de la Univesitatea Yale au cerut, de asemenea, copiilor să aleagă unul sau altul dintre pachetele oferite. Şi aici altă surpriză! Chiar şi printre cei care găseau că alimentele au acelaşi gust cu sau fără autocolant, majoritatea acestora au ales ambalajul cu eroi. Ceilalţi au optat pentru pachetul conţinând alimente plăcute la gust. Din lotul selectat pentru acest studiu, 87,5% au ales pachetul de biscuiţi marcat; 85% figurinele cu autocolant şi 72,5% morcovii cu autocolant. Aceste rezultate, semnificative în plan statistic, demonstrează că eroii ce ornează unele ambalaje pot influenţa alegerea copiilor, chiar dacă ei au gustat deja produsul respectiv într-un ambalaj comun, chiar dacă ei nu cunosc eroii descoperiţi pe ambalaje.

Potrivit rezultatelor acestui studiu, influenţa eroilor imaginari este mai mică atunci când vorbim despre alimentele bune pentru sănătate. Pentru autorii studiului, această excepţie ar putea fi explicată prin faptul că micuţii n-au obiceiul de a căuta pe pachete un personaj anume. Cu o excepţie: Bob bureţelul aplicat pe pachetele de legume a contribuit la o explozie a încasărilor din vânzarea acestor produse. Dar în Statele Unite, ca de altfel şi în Franţa, personajele de desene animate sunt în majoritatea lor folosite pe ambalajele de junk food: cereale foarte dulci, ambajale pentru hamburger sau cartofi prăjiţi în fast-food, bomboane, răcoritoare îndulcite etc.

Desigur, rezultatele acestui studiu vor trebui confirmate printr-un alt studiu de amploare, care să ateste fără echivoc faptul că adăugarea acestor eroi imaginari pe ambalaje are drept urmare modificarea gusturilor şi a preferinţelor alimentare ale copiilor. Potrivit autorilor, chiar şi fără acest studiu lărgit, se impune restrângerea prin lege a folosirii anumitor personaje pe ambalajele junk food destinate copiilor. De asemenea, ei recomandă să se renunţe la această metodă care are un vădit scop de manipulare a copiilor în sensul alegerii unor alimente "nesănătoase". Idee a prins în Statele Unite, unde obezitatea face ravagii printre copii, dar chiar şi în Franţa, ţară în care fenomenul dă mari bătăi de cap specialiştilor.

ÎN ŞCOLI
Şi în supermarketurile din ţara noastră, produsele de ronţăit destinate copiilor, recunoscute ca fiind hipercalorice şi cu zero nutrienţi valoroşi, sunt ambalate astfel încât să-i ademenească pe micii consumatori.
Profesorul doctor Constantin Ionescu-Târgovişte avertizează părinţii că un copil de 7-8 ani care are 2 kg peste greutatea normală, aproape nesesizabile, ca adult, adică la 40-45 de ani, va avea cu 20 kg în plus.

Sunt semnale de alarmă trase de reputaţi specialişti care nu ne mai pot lăsa indiferenţi. Astfel, începând cu 15 septembrie 2010, când se dă startul în noul an de învăţământ, copiilor li se vor înregistra greutatea, înălţimea şi circumferinţa abdomenului, "pentru a vedea, în timp, dacă aceşti parametri se modifică. Dacă învăţătorii, profesorii sau cadrele medicale (acolo unde mai sunt) găsesc cazuri mai deosebite, cu obezităţi mari, ele vor fi dirijate către centrele de diabet, pentru a preveni diabetul zaharat, consecinţă directă a obezităţii, ne explică profesorul Târgovişte.

Este foarte important ca noi să depistăm astfel cazurile aflate în faze precoce ale tulburărilor metabolice, pentru că una este să diagnostichezi un diabet, să zicem, la 20 de ani, fără nici o complicaţie, şi alta este la 40 de ani, când diabetul este asociat cu complicaţii severe", atrage atenţia profesorul Târgovişte.
Programul are ca scop major educarea populaţiei, în general, şi mai ales a copiilor de vârste preşcolare şi şcolare, a studenţilor şi a adulţilor tineri, în sensul adoptării unui stil de viaţă echilibrat, bazat pe o alimentaţie sănătoasă şi pe combaterea sedentarismului.

STATISTICĂ
Ultimele statistici arată că, în ţara noastră, o persoană din patru este obeză, iar una din două este supraponderală. În România, sunt peste 4,5 milioane de obezi. Dintre aceştia, doar 10% merg la un control medical. "Acestea sunt datele cu privire la persoanele adulte. O problemă la fel de importantă este că, la noi în ţară, numărul copiilor obezi este în creştere. În Cluj s-a făcut un studiu cu date venite de la medicii şcolari, care arată că 3,5% dintre copii sunt obezi", declară prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.