Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doar 25%-30% din cantitatea de colesterol din organism provine direct din alimentaţie, restul fiind fabricat de ficat. Cu toate acestea, dieta joacă un rol foarte important în menţinerea nivelului constant al colesterolului. Ce ar trebui să excludem din alimentaţie şi ce ar trebui să punem mai des pe farfurie pentru a preveni depunerea grăsimilor pe vase şi apariţia bolilor cardiovasculare ne spune profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Nu puneţi pe masă
Organismul deţine mecanisme naturale de echilibrare a colesterolului, dar alimentaţia poate dezechilibra aceste mecanisme, favorizând acumularea în exces a acestuia. În topul listei alimentelor bogate în colesterol nu se află carnea de porc, aşa cum se crede, ci organele: creierul, ficatul, rinichiul. 100 de grame de creier, de exemplu, conţin peste 2.000 mg colesterol. Carnea are în general între 60 şi 80 mg colesterol/100 grame. În carnea grasă de porc sau de vită se găsesc, pe lângă colesterol, cantităţi mari de acizi graşi saturaţi, care favorizează de asemenea bolile cardiovasculare.
Grăsimi ascunse
"Ar trebui excluse complet din alimentaţie grăsimile artificiale (hidrogenate, parţial hidrogenate), care se găsesc în margarine, dar şi ascunse într-o varietate mare de alimente: de cofetărie, patiserie, snacks-uri, fast-food. Acestea sunt chiar mai periculoase decât untura de porc şi sunt asociate chiar riscului de apariţie a cancerului. Prin urmare, trebuie să ne ferim şi de grăsimile ascunse", atrage atenţia profesorul Mencinicopschi.
Ouăle ecologice (marcate cu 0 înaintea codului de producător) şi cele provenite de la găini crescute pe sol (cifra 1) nu cresc colesterolul, fiindcă albuşul conţine o substanţă numită ovomucină cu efect antiaterogen, iar gălbenuşul coţine fosfatidilcolină, substanţă care de asemenea împiedică depunerea colesterolului. Ouăle provenite de la găini crescute în baterii (marcate cu 3) trebuie însă evitate, fiindcă nu sunt foarte sănătoase, semnalează specialistul.
Atenţie la zaharurile rafinate!
Pe lista alimentelor bogate în colesterol se află şi zaharurile rafinate sau produsele fabricate cu ele. Zahărul alb, dulciurile pe bază de glucoză, de sirop de glucoză, fructoză sau zaharoză contribuie la creşterea colesterolului. "Mai puţin cunoscut este faptul că sursele de colesterol nu sunt întotdeauna grase. Glucoza acumulată în exces în organism se transformă în colesterol şi acizi graşi care se depun sub formă de grăsime", atrage atenţia specialistul. Produsele de patiserie sau cofetărie conţin, pe lângă zaharuri, amidon şi grăsimi hidrogenate, iar această combinaţie creşte dramatic concentraţia colesterolului în sânge. Un litru de băutură răcoritoare carbogazoasă sau tip cola poate conţine chiar peste 110 grame zahăr alb, în timp ce cantitatea maximă recomandată unei persoane sănătoase este de 50 de grame de zahăr pe zi. "Consumând cantităţi mari de astfel de alimente şi băuturi, colesterolul creşte mult peste limita normală şi îşi fac apariţia simptomele sindromului metabolic, cu incidenţă îngrijorătoare în ultimii ani: hipertensiune arterială, dislipidemie, hipertrigliceridemie, supraponderalitate şi obezitate, diabet zaharat tip 2, maladii cardiovasculare şi cerebrovasculare, boli neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson)", atrage atenţia profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
BENEFICII. Colesterolul este privit ca inamicul numărul unu al sănătăţii, dar puţini ştiu că el este o substanţă vitală, fără de care nu putem trăi. Colesterolul este absolut necesar în formarea membranelor celulare, pentru producţia de hormoni estrogeni şi testosteron, de vitamina D şi pentru activitatea bilei. Doar dacă depăşeşte valorile normale (vezi tabelul alăturat), el devine nociv pentru organism.
VALORI NORMALE
CT (colesterol total) < 190 mg/dl
HDL > 40 mg/dl bărbaţi
>50 mg/dl femei
LDL < 115 mg/dl
VLDL < 150 mg/dl
* Colesterolul total este format din mai multe fracţiuni: HDL, LDL şi VLDL (trigliceridele). Pentru o evaluare corectă a profilului lipidic sunt necesare şi valorile acestor fracţiuni de colesterol.
SFATUL NUTRIŢIONISTULUI
Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne recomandă câteva alimente care previn acumularea în exces a colesterolului. Legumele şi fructele crude, fiindcă sunt bogate în fibre şi contribuie la scăderea colesterolului. Sparanghelul, fructele de pădure (care au şi efect puternic antioxidant şi previn ateroscleroza), miezul de mucă, migdalele şi alunele, dar neprăjite şi nesărate, ciupercile (conţin betaglucan cu rol imunostimulator şi fitosteroni cu efect foarte bun împotriva dislipidemiilor), magiunul de prune (fără zahăr şi aditivi), cerealele integrale (în special fulgii naturali de ovăz), leurda, ceapa şi usturoiul.
