x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Proteinuria - un simptom silenţios

1
Autor: Dr. Dana Chehne 20 Oct 2009 - 00:00
Proteinuria - un  simptom silenţios /STOCKEXPERT
Vezi galeria foto

Proteinuria reprezintă prezenţa proteinelor în urină. În mod normal, aceasta este foarte mică, de 50-100 mg în urina de 24 de ore, deoarece proteinele sunt constituenţi esenţiali ai ţesuturilor şi organelor, intervenind în toate procesele fiziologice esenţiale: apărarea împotriva infecţiilor, coagularea sângelui, menţinerea echilibrului hidrodinamic etc.



Tocmai de aceea proteinele care ajung la rinichi, împreună cu numeroase reziduuri ce trebuie eliminate, sunt aproape în totalitate reabsorbite, reintrând în circuitul organic. Există totuşi o mică pierdere ce constă, în principal, din diferite fracţiuni globulinice (macro - şi microglobuline, imunoglobuline), enzime, hormoni, fibrinogen. Albumina, care este cea mai abundentă proteină din plasmă, se găseşte în cantităţi reduse în urină, în raport cam de 1/3. Uneori, mai ales dacă este mică şi tranzitorie, proteinuria nu are o semnificaţie patologică. Alteori, proteinuria, în special albuminuria, reprezintă un important semn al unei afecţiuni renale sau sistemice. Faptul cel mai îngrijorător este însă că proteinuria nu are manifestări clinice specifice sau modificări urinare îngrijorătoare, ceea ce face ca, de multe ori, afecţiunea cauzală să fie descoperită târziu, în stadii avansate. Ea poate fi identificată cu prilejul unor analize de rutină sau la un screening adresat persoanelor cu risc: care suferă de diabet zaharat, hipertensiune arterială, boli autoimune, afecţiuni renale cronice sau au antecedente familiale etc. De aceea, controalele medicale periodice la medicul de familie sau medicul curant sunt cu atât mai importante.

De obicei, din cauza polarităţii lor electrice şi a dimensiunilor mari (chiar cele mici pot fi protejate prin legarea de o fracţiune mai mare), proteinele nu se elimină prin urină. În condiţii patologice însă, proteinuria se poate produce prin diverse mecanisme, unele aflate la nivel renal: de exemplu, creşterea permeabilităţii pentru proteine sau scăderea reabsorbţiei tubulare. Alteori, cauza este la nivel prerenal, printr-o creştere a nivelului de proteine  plasmatice normale sau anormale. De exemplu, un aport ridicat de proteine, distrucţii celulare (arsuri, traumatisme) cu pierderi de proteine sau sinteza crescută de enzime, aşa cum se întâmplă în pancreatită, pot duce la eliminări crescute. Alteori, există afecţiuni în care se secretă o proteină anormală, care este recunoscută şi eliminată din organism, ca în unele leucemii, boala Hodgkin sau mielom multiplu.

Izolată sau asociată

Proteinuria poate fi permanentă (când reflectă o alterare renală) sau tranzitorie (când durează câteva zile sau una-două săptămâni şi se rezolvă spontan, fără a fi asociată cu leziuni renale, iar acestea sunt minore sau nespecifice). Uneori, proteinuria apare ca un simptom izolat, dar poate fi asociată cu alte modificări urinare: de exemplu, hematurie (prezenţa de hematii) sau leucocite în urină. Proteinuria poate fi fiziologică, atunci când, chiar în condiţiile unei pierderi proteice, acestea păstrează raportul fiziologic normal al proteinelor urinare albumine/globuline de 1/3. Alteori, proteinuria este selectivă, eliminându-se predominant o anumită fracţiune proteică, normală sau anormală, iar alteori este neselectivă, eliminându-se practic toate tipurile de proteine din plasmă. Pierderile pot fi minime (de aproximativ 150 mg pe zi), mici (până la 500 mg pe zi), medii (între 0,5 şi 1,5 g pe zi), mari (1,5-3 g pe zi) sau masive (peste 3 g pe zi, putându-se ajunge chiar la zeci de grame). De remarcat că toate aceste date trebuie interpretate în contextul clinic. De exemplu, proteinuriile selective au un prognostic mai bun decât cele neselective. O proteinurie mare, cu păstrarea raportului proteic fiziologic are, de obicei, un prognostic mai bun decât una mai mică, dar cu o distribuţie proteică anormală. În fine, pierderile tranzitorii, chiar mici, dar care se repetă fără a fi manifestarea unei afecţiuni propriu-zise, impun totuşi o supraveghere medicală, cu repetarea periodică a analizelor, pentru a surprinde momentul de debut al unei maladii renale.

Proteinurii inofensive, fără semnificaţie clinică, apar în diferite situaţii: expunere la frig sau temperaturi înalte, emoţii, stres, efort fizic intens, febră, fiind vorba, probabil, despre o perturbare hemodinamică locală. La copii şi la tineri sub 30 de ani, poate apărea o proteinurie ortostatică, după mai multe ore de efort sau activitate în picioare, cu dispariţia ei după câteva ore de repaus în pat (de obicei, proteinuria apare în urina recoltată în timpul zilei, dar nu în cea de dimineaţă, după somn).  

Local sau afecţiuni generale
Maladiile renale care evoluează cu proteinurie sunt fie cu caracter local (glomerulonefrite, nefropatii interstiţiale, pielonefrite, sindrom nefrotic, tuberculoză renală, rinichi polichistic sau alte anomalii congenitale, tromboza venei renale, insuficienţă renală cronică, neoplasm, litiază renală etc.), fie cu manifestarea unei afecţiuni generale (amiloidoză, lupus, diabet zaharat de tip I şi II, leucemii, boala Hodgkin, mielom multiplu, sarcoidoză, maladii hepatice cronice etc). Unele boli cardiovasculare cronice, mai ales cele ajunse în stadiul de insuficienţă cardiacă, pot genera proteinurie prin procesul de stază şi tulburări ale irigaţiei locale, în timp ce hipertensiunea arterială acţionează prin mecanisme specifice. În fine, unele medicamente (săruri de aur, mercur, unele antibiotice şi anticonvulsivante, penicilamina, captoprilul etc.) pot produce acest efect advers.

Din punct de vedere clinic, proteinuria poate fi asimptomatică sau se poate însoţi de edeme, hipertensiune arterială, durere la palparea lojelor renale. Urina poate avea aspect normal sau poate fi mai închisă la culoare şi spumoasă.

Cum se procedează

Proteinuria poate fi evidenţiată rapid cu ajutorul unor bandelete, analizând o probă de urină. Dar pentru precizarea diagnosticului şi stabilirea exactă a pierderilor urinare trebuie determinată valoarea proteinelor din urina recoltată în 24 de ore. Pentru aceasta se procedează astfel: prima urină, de dimineaţă, nu se recoltează (se aruncă). Se colectează însă toată urina care este eliminată în continuare, în cursul zilei, al nopţii şi al dimineţii următoare. Pentru aceasta se foloseşte un vas curat, închis ermetic, păstrat la rece. Se pot folosi în acest scop recipiente speciale de la un laborator. O proteinurie între 0,5 şi 3 g se întâlneşte în glomerulonefrite, pielonefrite, nefropatiile interstiţiale, iar cele peste 3 g/zi în sindromul nefrotic, diabet sau lupus cu complicaţii renale. Diagnosticul impune şi alte multiple analize de urină şi sânge precum şi un consult de specialitate la medicul nefrolog, urolog, internist sau reumatolog. Se face un examen sumar de urină, urocultură, precum şi dozări plasmatice: VSH, hemoleucogramă, creatinină, uree, glucoză, lipide, electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor, diverse determinări imunologice etc., dar şi investigaţii imagistice (ecografie renală, urografie, tomografie), în cazuri neclare puncţia biopsie renală fiind cel mai adecvat test.

Boli

Glomerulonefrita este inflamaţia glomerulilor, elementele de filtrare din rinichi, de cele mai multe ori prin mecanism autoimun. Există numeroase etiologii, una des întâlnită fiind glomerulonefrita poststreptococică, aceasta apărând la câteva săptămâni după o infecţie streptococică, de obicei o angină. Se manifestă prin urina închisă la culoare, edeme (retenţie lichidă în ţesuturi), hipertensiune arterială şi stare de oboseală. Sindromul nefrotic, care are, de asemenea, diverse cauze, este caracterizat printr-o proteinurie masivă, edeme şi tulburări metabolice: de exemplu, creşterea colesterolului şi a trigliceridelor în sânge. Nefropatia diabetică afectează practic toate structurile renale, producând glomeruloscleroza, leziuni tubulo-interstiţiale şi arterio - şi arterioscleroză. Debutează cu o proteinurie mică, sub 1 g/zi, pentru ca aceasta să crească în timp, asociindu-se cu hipertensiunea arterială, fiind una dintre cele mai frecvente cauze de insuficienţă renală cronică pe plan mondial.

Proteinuria, chiar dacă este silenţioasă, nu trebuie neglijată, deoarece poate fi un prim simptom al unei afecţiuni renale. Netratată, poate evolua grav, uneori spre distrucţia organului şi insuficienţa renală cronică. Precizarea diagnosticului poate fi uneori laborioasă, solicitantă, dar este esenţială pentru instituirea unui tratament eficient.

Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Ecografia pelvina. Ce este și de ce este nevoie de ea?

Ecografia pelvina. Ce este și de ce este nevoie de ea?
Ecografele Mindray au reusit sa creeze o adevarata revolutie in lumea medicala, fiind una dintre cele mai importante descoperiri utilizate pentru diagnosticare. Printr-o simpla ecografie se pot descoperi boli grave,...

Capcana în depresie: între însingurare şi sinucidere e doar un pas

Capcana în depresie: între însingurare şi sinucidere e doar un pas
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a sunat de câțiva ani alarma: depresia se va întinde ca o molimă în toată planeta. După invazia virusului care dă boala COVID, depresia a cotropit mai zdravăn...

UPDATE Cursa vaccinurilor anti COVD-19. Când vor fi gata

UPDATE Cursa vaccinurilor anti COVD-19. Când vor fi gata
Marea Britanie intenționează să lanseze un vaccin anti COVID-19 până la mijlocul anului 2021. Este vorba de cel dezvoltat de Universitatea Oxford și Astra Zeneca, transmite Reuters. "Sper ca lansarea...

Tratamente milenare: aromaterapia și cromoterapia

Tratamente milenare: aromaterapia și cromoterapia
Galerie Foto Aromaterapia este un tratament de vindecare holistic, care folosește extracte naturale de plante pentru a promova sănătatea și bunăstarea întregului organism. Uneori este denumită și terapie cu uleiuri...

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase

Cercetătorii au descoperit o legătură moleculară directă între alimentație și riscul de dezvoltare a cancerului. O echipă internațională de cercetători a ajuns la concluzia că lactatele și carnea...

Un spray-insecticid ar putea avea efect asupra noului coronavirus

Un spray-insecticid ar putea avea efect asupra noului coronavirus
Oamenii de știință britanici au încercat să afle dacă spray-ul insecticid „Mosi-guard Natural” poate servi ca mijloc de combatere a noului coronavirus. La ce rezultate s-a ajuns? S-a dovedit că dacă acesta...

De ce reapar eczemele exact în același loc?

De ce reapar eczemele exact în același loc?
Inserm (Institutul Național de Cercetări Medicale al Franței) a analizat cazul eczemelor și explică de ce plăcile cauzate de contactul cu pielea al unui alergen reapar în aceleași locuri, chiar și la mult timp...

Mai multe cești de cafea pe zi cresc speranța de viață a bolnavilor de cancer de colon

Mai multe cești de cafea pe zi cresc speranța de viață a bolnavilor de cancer de colon
Un studiu realizat de experți de la Institutul Dana-Farber pentru tratamentul și cercetarea cancerului din Boston, Massachusetts arată că, în unele cazuri, cafeaua are un efect uluitor, ameliorând starea...

Arnica: floare mică, mare utilitate!

Arnica: floare mică, mare utilitate!
Arnica este unul dintre cele mai populare medicamente fără prescripție medicală din farmacii. Este, de asemenea, un clasic în trusa de urgență și geantă sport. Dar care sunt mai exact beneficiile arnicii,...

Durerea de stern: cauze posibile

Durerea de stern: cauze posibile
Sternul este osul din centrul pieptului de care se atașează coastele (prin cartilaj). Acest os este deosebit de expus, durerea în stern este frecventă. Dar care sunt cauzele posibile? În caz de durere la nivelul...

Vaccinul ROR și autismul: punctul final al controversei

Vaccinul ROR și autismul: punctul final al controversei
De câțiva ani, adversarii vaccinării de rutină împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (MMR) au acuzat vaccinul că provoacă tulburări de dezvoltare de tip autist. Rezultatele a două noi studii ar trebui...

Tetanos: care este timpul de incubație? Consecințe și tratament

Tetanos: care este timpul de incubație? Consecințe și tratament
Tetanosul este o boală cauzată de bacteria Clostridium tetani. Cauza paraliziei musculare foarte dureroase, această boală pune viața în pericol la mulți pacienți. Acesta este motivul pentru care vaccinul...

Scleroza multiplă: definiție, simptome și tratament. Ce trebuie făcut?

Scleroza multiplă: definiție, simptome și tratament. Ce trebuie făcut?
Scleroza multiplă (SM) este o patologie care afectează sistemul nervos central și mai precis învelișurile de mielină care înconjoară neuronii și asigură propagarea impulsurilor nervoase. Deci, care sunt cons...

Herpesul genital: ce e de făcut dacă ai fost infectat cu virusul HSV

Herpesul genital: ce e de făcut dacă ai fost infectat cu virusul HSV
Herpesul genital este adesea cauzat de virusul herpes simplex (HSV) de tip 2. Dar HSV 1, responsabil pentru „herpesul la rece” poate fi, de asemenea, responsabil. Odată contractat, este imposibil să scapi de...

Suplimentele alimentare nu vă protejează inima

Suplimentele alimentare nu vă protejează inima
Pentru a avea grijă de inima noastră și de sănătatea noastră, mulți dintre noi apelăm la suplimentele alimentare. Însă gestul nostru zilnic ar fi de fapt degeaba. Majoritatea acestor vitamine, minerale și...
Serviciul de email marketing furnizat de