x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Stenturile fac viitorul mai sigur

0
Autor: Dr Dana Tinică 17 Aug 2010 - 00:00
Stenturile fac viitorul mai sigur
Vezi galeria foto

Stenturile au împlinit un vis frumos al medicinei, ce părea aproape inaccesibil: de a repara uşor, rapid, fără riscuri majore pentru bolnav aceste structuri esenţiale, dar atât de fragile, care sunt vasele de sânge, acţionând indirect, de la distanţă, crescând astfel speranţa de viaţă şi calitatea acesteia.

Bolile cardiovasculare, stigmatul omului contemporan, şi-au găsit prin stent o spectaculoasă rezolvare. Dar practic fiecare organ al corpului uman beneficiază de această tehnică. Poate că nicăieri în medicină lucrurile nu au evoluat atât de rapid de la inovaţie la folosirea uzuală. Poate nicăieri în medicină nu s-a impus colaborarea atâtor discipline de vârf, talentul medicului chirurg, aplicaţiile tehnologiei computerizate, cercetările în domeniul chimiei pentru descoperirea de materiale din ce în ce mai performante, mai adaptate particularităţilor noastre biologice. Poate că nicăieri în medicină studiile farmacologice nu au contribuit atât de mult în intervenţii procedurale aşa cum se întâmplă în repararea venelor cu ajutorul stentului.

ANGIOPLASTIA
Stenturile arteriale pot fi plasate pe arterele coronare, pe arterele periferice ale membrelor, pe artera renală, pe aortă sau pe artera carotidă. Ele se poziţionează printr-un procedeu numit angioplastie.
Angioplastia coronariană se practică din 1977. Ea constă în introducerea unui cateter (un tub flexibil) de la nivelul unei artere periferice, de obicei de la coapsă, care este ghidat până la nivelul cordului. Cu ajutorul unei substanţe de contrast se vizualizează starea inimii şi a vaselor şi se depistează eventualele blocaje pe arterele coronare (care irigă cordul) produse de placa aterosclerotică. La capătul cateterului se găseşte un balon care, odată introdus în zona îngustată, este deschis, lărgind astfel calibrul arterial, după care este retras.

S-a constatat însă că această dilatare este doar temporară, în câteva luni, în 40% din cazuri, porţiunea respectivă restenozându-se. În aceste circumstanţe, s-a trecut la folosirea stenturilor. Acestea se introduc direct sau după o dilatare prealabilă a arterei, fiind montate pe un balon similar celui prezentat sau fiind autoexpandabile. Plasate la locul obstrucţiei, ele vor menţine deschisă artera. În timp, ţesutul din peretele arterial se grefează pe tub şi el se integrează în structura vasului, riscul de restenozare fiind redus la jumătate. În SUA, de exemplu, 70% din angioplastiile coronare includ şi montarea de stenturi.

Noile stenturi (farmacologic active) sunt şi mai performante, ele fiind acoperite cu un polimer impregnat cu substanţe medicamentoase care încetinesc proliferarea celulară şi previn astfel stenoza ulterioară. Angioplastia cu stenturi este indicată în angina pectorală care nu mai răspunde la tratament şi în cazurile de blocaje care sugerează riscul apariţiei unui infarct. De asemenea, ele sunt practicate în timpul unui infarct sau imediat după aceea.

Arterele carotide (stângă şi dreaptă) au rolul important de a conduce sângele la creier. Îngustarea lor prin depunerea plăcii aterosclerotice duce la suferinţă cerebrală, ce culminează cu temutul accident vascular cerebral. Ocluzia carotidiană a fost tratată multă vreme exclusiv pe cale chirurgicală, prin endarterectomie, dar în ultimii ani în 70% din cazuri se preferă angioplastia carotidiană cu stentare. Stenoza arterei renale poate avea consecinţe grave pentru organism, ea putând evolua spre insuficienţă renală şi hipertensiune arterială, de aceea aplicarea stenturilor reprezintă o opţiune terapeutică şi în aceste cazuri.

Arteriopatia periferică obstructivă cronică constă în îngustarea aterosclerotică a arterelor membrelor, mai ales a celor inferioare, manifestată prin dureri atroce: iniţial la mers, apoi şi în repaus, precum şi la apariţia de ulceraţii sau gangrenă. Angioplastia cu stenturi, care poate fi practicată pe diferite ramuri arteriale (iliacă, femurală, poplitee, tibială) în funcţie de localizarea blocajului - la coapsă, gambă, picior -, reprezintă pentru aceşti bolnavi o alternativă preferabilă operaţiei de bypass.

DE LA RINICHI LA LARINGE
În urologie, stenturile se folosesc de peste trei decenii. În acest domeniu, se preferă dispozitivele polimerice celor metalice. Acestea se pot amplasa în uretră, pentru tratarea stricturilor şi mai ales a obstrucţiei cauzate de adenomul de prostată ori pe ureter, în blocaje cauzate de infecţii, calculi, tumori. Unele afecţiuni ale căilor biliare sau maladii ale organelor de vecinătate care se reflectă asupra lor - tumori, stricturi postoperatorii, colangită primară sclerozantă (fibrozarea căilor biliare, fără o cauză bine definită), pancreatita - se pot rezolva montându-se endoscopic stenturi, care să asigure drenajul biliar. Stenturile mai pot fi folosite, de pildă, la refacerea laringelui şi a traheei, pentru asigurarea fluxului respirator sau pot fi amplasate pe colon, în cazul unor tumori, pentru menţinerea tranzitului intestinal.

FLEXIBILE
Stenturile sunt instrumente flexibile, produse din oţel, aliaje de metale rare sau de materiale plastice. Unele au o alcătuire compactă, altele sunt construite ca o plasă de sârmă, având forme şi dimensiuni potrivite zonei de inserţie. Ele trebuie să fie suficient de elastice pentru a se adapta dinamicii locale, dar, în acelaşi timp, destul de dense ca să permită susţinerea structurii respective, confecţionate dintr-un material care să nu fie respins de corpul uman şi care să fie vizibil la investigaţiile paraclinice. Unele sunt pur metalice, altele sunt dublate de un înveliş sintetic sau natural, iar altele sunt acoperite de medicamente care se eliberează în timp.

LIMITE
Deşi ideală, această metodă de tratament are limitele ei, existând şi contraindicaţii: o structură miocardică slăbită, fragilizată, o obstrucţie localizată pe artera coronară principală stângă, afectarea vaselor mici ale cordului sau depistarea unor blocaje multiple. În aceste cazuri, se recurge la operaţia clasică de bypass coronarian, în care porţiunea afectată este ocolită prin crearea unui traseu arterial nou. După montarea stenturilor, pacientul trebuie să urmeze un tratament antiagregant de durată, la indicaţiile medicului.

ANEVRISM
Artera aortă este artera principală a corpului, care porneşte de la inimă şi traversează toracele şi abdomenul, emiţând ramuri pentru fiecare organ. Uneori, în peretele acesteia poate apărea o zonă de slăbiciune, ce are ca rezultat formarea unei dilataţii, numită anevrism. În trei sferturi dintre cazuri, acestea se localizează pe aorta abdominală, restul pe cea toracică. Ruperea lor are consecinţe dramatice, de aceea se recomandă plasarea unui stent pentru întărirea porţiunii incriminate din peretele arterial.

SFATURI
Realizarea cu succes a procedurii de montare a stentului nu este un remediu absolut. Trebuie să aveţi în continuare un stil de viaţă sănătos, să renunţaţi la fumat, să faceţi periodic exerciţii fizice, să ţineţi sub control greutatea şicolesterolemia, să trataţi afecţiunile cronice de care suferiţi.

Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 



Mai multe titluri din categorie

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile
AstraZeneca și Universitatea Oxford au anunțat că există o eroare de fabricație a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de acestea. Problema a apărut în urmă cu câteva zile, după ce producătorii au publicat...

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare
Imaginile avansate obținute cu ajutorul tomografie computerizate au arătat că persoanele care gătesc folosind combustibil din biomasă pot dezvolta probleme pulmonare de la concentrația periculoasă de...

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei
Depresia este o tulburare de dispoziție/stare foarte des întâlnită, din păcate.  Provoacă simptome severe care afectează modul în care te simți, gândești și gestionezi activitățile tale zilnice, iar...

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2
Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 sunt mai protejate cu 34,3% de simptomele grave dacă desfășoară activități fizice, arată un studiu din Brazilia al Fundaţiei pentru Cercetare,...

Boala care te rătăceşte în propriul apartament

Boala care te rătăceşte în propriul apartament
Peste ultima parte a vieţii pluteşte ca un blestem boala Alzheimer, boala uitării, a confuziei în mintea omului. În creierul celor bolnavi de această maladie îngrozitoare se dereglează procesele biochimice, iar...

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a Statelor Unite a emis o autorizație pentru utilizarea de urgență (EUA) a primului test de detectare a infecției cu COVID-19 care poate fi...

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca
Compania britanică AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford au dezvoltat un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 a cărui eficiență este de 70%, transmite AFP. Studiile clinice intermediare au...

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%
Compania americană de medicamente Pfizer anunță că rezultatele intermediare arată că vaccinul împotriva COVID-19 este eficient în proporție de 95% și protejează îndeosebi vârstnice, care au riscul...

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres
Pandemia de coronavirus a adus, pe lângă numărul uriaș de îmbolnăviri, și o creștere semnificativă a stării de stres a populației. De la simptome minore la cele mai grave, mulți oameni au reclamat stări...

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace
Odată cu instalarea menopauzei, multe femei se întristează că acesta este finalul rolului lor, că a venit sfârşitul. Este greşit! După apariţia menopauzei, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile încep un...

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 
Putem să ne criticăm dur sau putem să ne învățăm lecția; acestea sunt cele mai importante două direcții cu care se confruntă oamenii, iar de cele mai multe ori nefericirea este adusă de prima variantă, iar...

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea
Operaţia de înlocuire a cristalinului în cataractă a devenit o intervenţie uzuală, fără internare, iar intervenţia redă vederea de dinainte. Pe de altă parte, în glaucom, operaţia este ulterioară...

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase
Cercetătorii au descoperit o legătură moleculară directă între alimentație și riscul de dezvoltare a cancerului. O echipă internațională de cercetători a ajuns la concluzia că lactatele și carnea...

Efectele melatoninei asupra COVID-19

Efectele melatoninei asupra COVID-19
Melatonina ar putea ajuta la tratarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Clinica Cleveland. Aceasta este o substanță care reglează somnul și poate fi...

Un nou tratament pentru maladia Alzhaimer

Un nou tratament pentru maladia Alzhaimer
Un nou medicament pentru tratarea maladiei Alzhaimer este anunțat de compania Biogen. Acesta este  considerat eficient de Autoritatea pentru Medicamente și Alimente a SUA (FDA), transmite Reuters. Se...
Serviciul de email marketing furnizat de