x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Tromboza - limita fragilă dintre normal şi patologic

0
Autor: Dr Dana Tinică 16 Feb 2010 - 00:00
Tromboza - limita fragilă dintre normal şi patologic /iSTOCKPHOTO
Vezi galeria foto

Tromboza - producerea trombusului, a cheagului de sânge - este parte a unui proces fiziologic esenţial pentru menţinerea sănătăţii, şi anume hemostaza, oprirea sângerării. Într-adevăr, ori de câte ori se produce o leziune a unui vas de sânge, se declanşează un mecanism specific de reparare.



Acest mecanism începe cu adunarea şi agregarea trombocitelor (nişte mici celule din sânge) şi declanşarea unor reacţii în lanţ, cu participarea factorilor de coagulare din sânge, din care rezultă, în final, fibrina. Fibrina este proteina ce formează o reţea care are rol determinant în formarea şi stabilizarea cheagului. Acest lucru se produce rapid şi, odată ajuns la dimensiunile necesare, după oprirea hemoragiei, trombul va fi dizolvat.

Pericol de infarct
Uneori însă tromboza este declanşată "abuziv", în absenţa sângerării: fie din cauza unei leziuni pe peretele vascular (inflamaţie, infecţie, traumatism sau nefasta placă de aterom), fie din cauza modificării fluxului sanguin (stagnare sau turbulenţă), fie din cauza unei hipercoagulabilităţi a sângelui (tendinţă crescută de coagulare a sângelui). Odată format, trombul persistă şi se consolidează, crescând în dimensiuni, putând astupa complet diametrul vasului. Sau trombul se poate rupe (astfel încât un fragment numit embol ajunge să călătorească purtat de fluxul sanguin spre altă zonă a corpului), se poate repermeabiliza parţial prin formarea unor mici vase capilare sau poate fi, eventual, dizolvat. Dacă, de exemplu, trombul ocupă 75% din calibrul unei artere, fluxul de sânge scade îngrijorător, ducând la hipoxie (scăderea cantităţii de oxigen în ţesuturi) şi suferinţa celulară.

Dacă astupă peste 90% din acesta, se produce infarctul, cu moartea ţesuturilor irigate. Trombul se poate forma pe artere sau pe vene, prin mecanisme diferite, având însă în comun declanşarea unor complicaţii grave, ce pot pune în pericol viaţa. Tromboza este asociată cu cele mai severe şi răspândite maladii ale secolului: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, trombembolismul pulmonar. Astfel, frecvenţa trombozei este greu de estimat, dar este evidentă, îngrijorătoare, mai ales în situaţia în care apare la vârste din ce în ce mai tinere. Tromboza este greu de stăpânit în ciuda progreselor terapeutice actuale.

Trombii se pot forma pe o venă, în 90% din cazuri fiind vorba despre tromboză venoasă profundă, localizată la nivelul membrelor inferioare. Se apreciază că anual 1-3/1000 de persoane suferă un prim asemenea episod, iar la 3%-10% acesta se repetă de mai multe ori. Mult mai rar sunt: tromboza venei porte sau hepatice, a venei renale, a venelor cerebrale, mezenterice (intestinale), a membrului superior ori de o tromboză a venelor superficiale a membrelor.

Factorii de risc
Factorii de risc sunt: imobilizarea prelungită la pat, intervenţiile chirurgicale laborioase pe membre, abdomen, pelvis, traumatismele mari, maladiile canceroase, obezitatea, sarcina şi perioada imediat următoare naşterii, folosirea contraceptivelor orale sau a terapiei de substituţie hormonală la menopauză, vârsta înaintată, factorii genetici (deficit de proteina C sau S, deficit de antitrombină, prezenţa de factor V Leiden etc.). Chiar statul prelungit pe scaun în călătoriile lungi, cu trenul sau avionul, poate determina tromboza venoasă profundă a membrelor inferioare. Simptomele variază în funcţie de localizare. În tromboza profundă a membrelor, simptomele pot fi uneori minime, alteori membrul este roşu sau vineţiu, dureros, tumefiat. Tromboza venei porte se manifestă prin dureri abdominale, ascită (lichid în abdomen), mărirea de volum a splinei, hemoragie digestivă superioară (vărsături cu sânge). Tromboza venei hepatice (sindromul Budd-Chiari) se caracterizează prin ficat mărit, ascită, icter şi semne de insuficienţă hepatică. Tromboza venei renale produce edeme, dureri pe partea laterală a abdomenului, sânge în urină şi semne de insuficienţă renală. Tromboza cerebrală produce cefalee puternică, convulsii, manifestări  neurologice.

Complicaţii

Cea mai periculoasă complicaţie a trombozei venoase profunde a membrului inferior este trombembolia pulmonară. Fragmente din tromb se desprind şi ajung în partea dreaptă a inimii. De aici intră în plămân prin artera pulmonară, blocând fluxul de sânge la un anumit nivel. Se manifestă prin durere toracică, dispnee (respiraţie dificilă), hemoptizie (tuse cu sânge).

În alte cazuri, trombii se formează pe o arteră, de obicei, deja îngustată de formarea unei plăci de aterom, cel mai des la nivelul inimii, arterelor cerebrale, arterelor membrelor, dar şi al arterelor mezenterice sau renale. În  acest caz, factorii de risc sunt hipertensiunea arterială, valorile crescute ale colesterolului în sânge, diabetul zaharat, fumatul şi existenţa unor antecedente familiale. În cazul unor afecţiuni cardiace (fibrilaţie atrială, disfuncţii valvulare, endocardită, infarct), inima nu se contractă eficient şi formează în interior mici trombi, care vor fi preluaţi în circulaţie, ajungând în diferite teritorii arteriale.

Pierderea vederii

Tromboza arterelor coronare se manifestă, în funcţie de gravitatea ischemiei, prin angină     sau infarct miocardic (cu durere toracică severă şi prelungită, care nu cedează la tratamente obişnuite, localizată pe o zonă mare din toracele stâng sau iradiată în umăr, braţ, degete, gât). Tromboza arterelor cerebrale se manifestă prin accident vascular cu: slăbiciune, amorţeală, paralizie la nivelul feţei sau membrelor, tulburări de vedere şi vorbire, confuzie, cefalee, tulburări de echilibru. În tromboza membrelor (cel mai frecvent inferioare, dar posibil şi superioare) se observă că membrul este palid, rece, foarte dureros, cu senzaţia de slăbiciune, scăderea sensibilităţii şi funcţionalităţii. Infarctul mezenteric se manifestă prin durere abdominală severă, diaree, scaune cu sânge. Tromboza arterelor retiniene (dar şi a venelor) se soldează cu pierderea
vederii.

Tromboză venoasă profundă şi superficială

În cazul în care se suspicionează o tromboză venoasă profundă, sunt indicate un consult de specialitate la un chirurg şi diferite investigaţii: ecografie Doppler, dacă e posibil, venografie, eventual tomografie computerizată sau un examen RMN. Se poate face şi o analiză a sângelui (dozarea D-dimerilor), dar rezultatele nu sunt totdeauna sigure. În cazul unei tromboze arteriale, simptomele fiind dramatice, este necesară prezentarea rapidă la medic, într-un serviciu de urgenţă. În funcţie de localizare, se vor face o arteriografie (dacă sunt afectate membrele), EKG, teste enzimatice care arată afectarea cordului (în infarct miocardic) şi, dacă e necesar, cateterism cardiac. În cazul accidentului vascular cerebral, se recomandă o tomografie computerizată şi consult neurologic.

Tratamentul este, de asemenea, adecvat cauzei generatoare. În tromboza venoasă superficială, tratamentul este conservator, cu comprese călduţe şi medicamente antiinflamatorii. În trombozele venoase profunde, sunt indicate anticoagulantele, pe cale injectabilă şi orală, tratamentul fiind urmat mai multe luni. În trombozele arteriale, se aplică diferite metode de tratament: medicamente fibrinolitice (care dizolvă cheagul) şi diferite procedee chirurgicale, cateterismul cardiac şi tratamentul specific pentru infarct etc.

Sfatul medicului

Prevenirea impune controlul factorilor de risc (în trombozele arteriale), mobilizare, exerciţiu fizic şi purtarea unor ciorapi speciali. În unele cazuri, medicul vă va indica un tratament prelungit cu anticoagulante, care trebuie însă bine monitorizat în timp, clinic şi prin teste de laborator.

Citeşte mai multe despre:   medicul de familie

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

10 motive pentru care ne este mereu foame

10 motive pentru care ne este mereu foame
Un apetit care te face să mănânci mai mult decât foloseşte organismul duce inevitabil la îngrăşare. Ce se ascunde în spatele unui apetit exagerat? Medicamentele? Stresul? Tiroida? Pot fi unul sau mai multe...

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile
AstraZeneca și Universitatea Oxford au anunțat că există o eroare de fabricație a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de acestea. Problema a apărut în urmă cu câteva zile, după ce producătorii au publicat...

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare
Imaginile avansate obținute cu ajutorul tomografie computerizate au arătat că persoanele care gătesc folosind combustibil din biomasă pot dezvolta probleme pulmonare de la concentrația periculoasă de...

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei
Depresia este o tulburare de dispoziție/stare foarte des întâlnită, din păcate.  Provoacă simptome severe care afectează modul în care te simți, gândești și gestionezi activitățile tale zilnice, iar...

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2
Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 sunt mai protejate cu 34,3% de simptomele grave dacă desfășoară activități fizice, arată un studiu din Brazilia al Fundaţiei pentru Cercetare,...

Boala care te rătăceşte în propriul apartament

Boala care te rătăceşte în propriul apartament
Peste ultima parte a vieţii pluteşte ca un blestem boala Alzheimer, boala uitării, a confuziei în mintea omului. În creierul celor bolnavi de această maladie îngrozitoare se dereglează procesele biochimice, iar...

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a Statelor Unite a emis o autorizație pentru utilizarea de urgență (EUA) a primului test de detectare a infecției cu COVID-19 care poate fi...

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca
Compania britanică AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford au dezvoltat un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 a cărui eficiență este de 70%, transmite AFP. Studiile clinice intermediare au...

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%
Compania americană de medicamente Pfizer anunță că rezultatele intermediare arată că vaccinul împotriva COVID-19 este eficient în proporție de 95% și protejează îndeosebi vârstnice, care au riscul...

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres
Pandemia de coronavirus a adus, pe lângă numărul uriaș de îmbolnăviri, și o creștere semnificativă a stării de stres a populației. De la simptome minore la cele mai grave, mulți oameni au reclamat stări...

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace
Odată cu instalarea menopauzei, multe femei se întristează că acesta este finalul rolului lor, că a venit sfârşitul. Este greşit! După apariţia menopauzei, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile încep un...

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 
Putem să ne criticăm dur sau putem să ne învățăm lecția; acestea sunt cele mai importante două direcții cu care se confruntă oamenii, iar de cele mai multe ori nefericirea este adusă de prima variantă, iar...

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea
Operaţia de înlocuire a cristalinului în cataractă a devenit o intervenţie uzuală, fără internare, iar intervenţia redă vederea de dinainte. Pe de altă parte, în glaucom, operaţia este ulterioară...

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase
Cercetătorii au descoperit o legătură moleculară directă între alimentație și riscul de dezvoltare a cancerului. O echipă internațională de cercetători a ajuns la concluzia că lactatele și carnea...

Efectele melatoninei asupra COVID-19

Efectele melatoninei asupra COVID-19
Melatonina ar putea ajuta la tratarea infecției cu virusul SARS-CoV-2, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Clinica Cleveland. Aceasta este o substanță care reglează somnul și poate fi...
Serviciul de email marketing furnizat de