Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sîngele aligatorilor conţine substanţe din care se pot obţine
noi antibiotice, informează cotidianul francez Le Monde.
Sîngele aligatorilor conţine substanţe din care se pot obţine noi antibiotice, informează cotidianul francez Le Monde.
Cercetătorii de la Universitatea din Louisiana au identificat în sîngele de aligator proteine capabile să distrugă microbii. Ei au prezentat această descoperire în cadrul reuniunii anuale a Societăţii americane de biochimie, care s-a desfăşurat la 6 aprilie, în New Orleans.
Biochimistul Mark Merchant, coordonatorul studiului, a explicat că “preţioasele proteine sînt sintetizate în mod natural de leucocitele prezente în sîngele aligatorilor”. Aceste reptile au reuşit să supravieţuiască din cele mai vechi timpuri datorită proprietăţilor acestor proteine, care le conferă aligatorilor o imunitate de fier. Aşa se explică faptul că aligatorii fac faţă microbilor cu care se infectează în mod repetat prin hrană şi în urma luptelor violente pentru apărarea teritoriului.
STAFILOCOCUL AURIU. Experimentele de laborator au demonstrat că aceleaşi proteine implicate în imunitatea aligatorilor pot combate în mod eficient bacterii înalt patogene pentru om. Proteinele respective au distrus stafilococul auriu, bacterie rezistentă la antibiotice, care reprezintă în momentul de faţă cea mai mare ameninţare pentru pacienţii internaţi în spitale. Stafilococul auriu provoacă cele mai multe cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Biochimiştii americani au demonstrat de asemenea că aceste proteine acţionează şi asupra ciupercilor Candida albicans. Studiile continuă pentru includerea proteinelor respective în compoziţia antibioticelor şi antifungicelor viitorului.
Citește pe Antena3.ro
REZISTENŢĂ. Mark Merchant estimează că noile medicamente împotriva infecţiilor se vor afla pe piaţa farmaceutică în următorii şapte-zece ani. “Aceste noi proiecte sînt interesante”, spune profesorul Alain Goudeau, şeful departamenului de bacteriologie de la Centrul universitar din Tours, citat de Le Monde. “De la descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming în urmă cu mai bine de 60 de ani, antibioticele utilizate în prezent provin din cercetări efectuate pe microorganisme inferioare. Acum ne îndreptăm atenţia şi către organisme superioare care ne pot oferi soluţii în lupta contra infecţiilor. Avem însă obligaţia de a respecta diversitatea lumii vii”, subliniază Alain Goudeau. O altă problemă asupra căreia atrage atenţia profesorul francez se referă la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice. “Cu cît un antibiotic este folosit mai des şi în mod necorespunzător, cu atît mai rapid el devine ineficient împotriva microbilor”.
steluta.indrei@jurnalul.ro
