Doctorul Radu Stănciulescu, medic primar la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti, recomandă cititorilor Jurnalului de sănătate să nu ignore o afecţiune aparent banală, dar care poate da bătăi de cap şi pierderi de echilibru: labirintita.
„Labirintita este o inflamaţie a cavităţilor urechii interne şi poate fi de cauză virală (consecinţă a unei viroze, răceli, rinofaringite, gripe), în proporţie de 50%, sau microbiană. Labirintul cuprinde vestibulul, organ al echilibrului, şi cohleea, organ al auzului.” Când este inflamat labirintul, echilibrul are de suferit şi organismul manifestă o senzaţie de vertij sau de ameţeală. „Deşi sunt frecvent confundate, vertijul şi ameţeala nu sunt acelaşi lucru. Ameţeala e o stare de nesiguranţă, iar vertijul este explicat de multe ori prin expresia «se învârte totul cu mine»„, precizează medicul consultat de Jurnalul de sănătate. El avertizează că, în cazul în care labirintita este de cauză microbiană, ea poate avea ca simptom şi o scădere uşoară a auzului. Această reducere a auzului se remite o dată cu dispariţia celorlalte simptome pe măsura tratamentului. Dacă nu e tratată, auzul poate fi compromis definitiv.
Simptome
„Primul simptom al labirintitei este vertijul apărut brusc. Apoi, el poate fi însoţit de o serie de alte fenomene parasimpatice: greaţă, vărsături, transpiraţii, palpitaţii, senzaţii de teamă, de frică, dacă boala e de natură virală. În această situaţie, boala se vindecă de la sine, fără administrarea de antibiotice. Acestea sunt recomandate doar în labirintitele microbiene”.
Alte cauze ale inflamării labirintului sunt otita supurantă, mastoidita, meningita virală sau microbiană. În aceste cazuri, nu este exlus ca ambele urechi să fie afectate. Labirintita mai poate fi cauzată de o suferinţă veche a urechii, un colesteatom (chist) sau o tumoare, caz în care se vindecă dacă se îndepărtează formaţiunile respective, mai spune medicul.
Fumatul, factor favorizant
Boala e mai frecventă la adultul tânăr (30-40 de ani), fiind o predispoziţie a vârstei. Există factori favorizanţi: fumatul, stresul, munca fizică intensă. De asemenea, trebuie tratată orice fel de otită, pentru a nu evolua spre labirintită.
Din seria factorilor cauzatori fac parte şi unele medicamente care pot cauza iritaţia labirintulului. Este vorba de aminoglicozide (antibiotice: gentamicina, canamicina, streptomicina), care sunt ototoxice.
Simptomul principal al labirintitei, vertijul, poate deveni, în 30 de minute de la declanşarea lui, foarte sever. Dacă după acest interval manifestările se mai estompează, pacientul trebuie să meargă la medic, care stabileşte cauza vertijului. „Dacă e vertij cauzat de inflamaţia labirintului, medicul va stabili dacă labirintita e de cauză virală, de cauză microbiană sau dacă e o complicaţie a altor suferinţe: tumoare cerebrală, meningită etc.”
Medicul recomandă pacienţilor cu labirintită microbiană să respecte durata tratamentului cu antibiotice (prescris de medicul specialist) chiar dacă simptomele s-au ameliorat.
Nu e obligatoriu ca, după încheierea tratamentului, să se facă un nou control, însă pacientul trebuie să ştie că riscul de recidivă este foarte mare. „Ani la rând pacientul stă cu suspiciunea că îi va reveni această suferinţă, chiar şi la o primă răceală. Acest risc dispare dacă de la primul episod au trecut 20 de ani.”
Recuperare
În cazul labirintitei de cauză virală, se recomandă repausul la pat, cu mişcări blânde ale capului, pentru a nu crea modificări în lichidul urechii. După 2-3 zile, chiar dacă vertijul se menţine, trebuie efectuate mişcări lente. „În 2-3 zile, lucrurile se ameliorează, dar e posibil ca vertijul să nu treacă. Dacă nu se vindecă, e obligatoriu ca pacientul să se mobilizeze şi să se mişte. E aşa-numita perioadă de compensare, în care creierul trebuie să se readapteze la mişcare. Vertijul poate dura şi trei săptămâni”, mai spune specialistul.
Dacă vertijul nu dispare, chiar dacă a fost îndepărtată cauza locală, trebuie tratate tulburările de echilibru. „Se poate recomanda chiar gimnastică medicală. De asemenea, sunt recomandate nişte manevre de culcat (cu capul la 45 de grade, faţă de restul corpului). Aceste manevre sunt necesare, deoarece trebuie să se obişnuiască scoarţa cerebrală cu mişcările bruşte, cu anumite poziţii de care s-a dezobişnuit.”
IMPORTANT!
– Labirintita de cauză virală apare rar la ambele urechi.
– Scăderea de auz poate fi definitivă dacă e labirintită de cauză microbiană.
– Vertijul este o senzaţie de mişcare a pacientului sau a obiectelor din jur fără ca acestea să se mişte.
ATENŢIE
! Ca simptom al labirintitei, vertijul are anumite caracteristici. „Este o mişcare circulară continuă, care se deplasează dinspre urechea sănătoasă către cea bolnavă. Când e o cauză centrală (vasculară, tumorală), vertijul are o altă direcţie. Nu doar orizontală, ci complet dezorganizată.