Cancerul de endometru

După cancerul de sân, pulmonar şi de colon, cel de endometru este a patra formă de cancer ca frecvenţă la femei. Este cunoscut în rândul femeilor mai degrabă sub denumirea de cancer uterin, deşi ea este improprie, pentru că mai există o formă de cancer uterin, numită sarcom uterin, care afectează ţesutul muscular al uterului.

Cancerul endometrial apare în general după vârsta de 40 de ani, chiar spre vârsta a treia, dar şi femeile mai tinere pot fi afectate de această maladie. În apariţia acestei forme de cancer sunt implicaţi hormonii estrogeni. Un nivel crescut al estrogenilor favorizează declanşarea cancerului de endometru.

Simptome

Din fericire, cancerul de endometru este depistat de cele mai multe ori în stadiu precoce pentru că produce sângerări în afara perioadelor menstruale sau după instalarea menopauzei, ceea ce poate fi un semnal de alarmă pentru femei. "În cazul unei paciente care se prezintă la medic cu sângerări şi are vârsta peste 40 de ani ne gândim întotdeauna la cancerul endometrial ca una dintre primele cauze", spune conf. dr Daniel Popescu, medic primar obstetrică-ginecologie şi directorul Policlinicii "Şerban Vodă". Sângerările sunt continue şi nu au o rezolvare imediată printr-un tratament.
"Durerea pelvină este un alt simptom al cancerului de endometru, dar ea este un element caracteristic. Sunt multe alte cauze ale durerii pelvine", precizează conf. dr Daniel Popescu. O ecografie poate semnala prezenţa unui endometru mai gros (din cauza multiplicării celulelor), ceea ce ridică suspiciunea de cancer.

Factori de risc

Utilizarea anticoncepţionalelor cu preponderenţă estrogenică implică un risc de apariţie a cancerului de endometru, ca de altfel şi a celui de sân. Tratamentul de substituţie hormonală după menopauză este un alt factor de risc. "Substituţia se face cu estrogen, de aceea tratamentul se prescrie doar când este absolut necesar. Femeile care recurg la terapia hormonală de substituţie trebuie să efectueze periodic mamografii şi ecografii pentru a urmări posibilele consecinţe", atrage atenţia specialistul. Infecţiile virale, precum cea cu HPV, inflamaţiile cronice de tipul cervicitei sau cele asociate steriletului produc modificări anormale ale celulelor şi favorizează apariţia cancerului de endometru.

Cum se tratează?

Dacă există suspiciune de cancer de endometru, se efectuează chiuretaj biopsic. El presupune îndepărtarea mucoasei uterului pentru a opri sângerarea şi pentru a putea efectua o biopsie. Dacă analizele confirmă prezenţa cancerului, singura soluţie salvatoare pentru femeie este îndepărtarea chirurgicală a uterului (histerectomie) pentru că numai în acest mod poate fi oprită răspândirea celulelor canceroase. Cu cât boala este diagnosticată mai devreme, cu atât mai mari sunt şansele ca ea să nu se răspândească la alte organe. Statisticile arată că 90% dintre cancerele endometriale depistate în stadiul 1 sunt tratate cu succes.

ATENŢIE LA GRĂSIME! Femeile care se îngraşă în apropierea menopauzei sau după instalarea ei au un risc mai mare de cancer endometrial. "Ţesutul adipos poate metaboliza precursori de estrogeni, ceea ce poate duce la apariţia acestei boli", atrage atenţia conf. dr Daniel Popescu.
Controlul strict al greutăţii poate preveni creşterea nivelului de estrogeni şi instalarea
cancerului.

Sfatul medicului
Orice sângerare care apare după instalarea menopauzei trebuie să trimită femeia de urgenţă la medic pentru că probabilitatea de a fi cauzată de un cancer de endometru este mare. De asemenea, orice tulburare hormonală trebuie tratată pentru că ea favorizează persistenţa estrogenilor în sânge, iar aceştia pot să ducă la apariţia cancerului de sân şi de endometru, atrage atenţia conf. dr Daniel Popescu. O astfel de dereglare a estrogenilor se manifestă prin menstruaţie neregulată, sângerări menstruale abundente sau de lungă durată, sâni inflamaţi, umflaţi între menstruaţii, inflamaţii ale ovarelor sau chisturi ovariene.