Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În mod normal, sistemul nostru digestiv conţine gaze. Ele provin fie din aerul înghiţit, fie mai ales prin procesele complexe datorate digestiei şi se elimină prin cavitatea bucală, prin eructaţie sau prin anus (flatulenţă). Dacă nu se elimină eficient sau sunt în cantitate prea mare, produc balonare sau meteorism.
Acesta poate fi o simplă senzaţie sau poate deveni evident, prin distensia abdominală. Balonarea se însoţeşte de durere sau crampe abdominale şi emisii de gaze, care pot fi involuntare sau voluntare şi care ameliorează simptomele. Trei-patru eructaţii după masă sau 10-15 emisii de flatus pe zi sunt considerate normale, dar depind foarte mult de factorii individuali şi de regimul alimentar adoptat. Înghiţirea aerului se produce mai ales când mâncăm grăbit sau din cauza unor probleme dentare sau digestive (refluxul gastro-esofagian sau ulcer).
Cea mai mare parte a gazelor e generată însă în colon, ca urmare a proceselor fermentative desfăşurate de flora bacteriană asupra polizaharidelor. Cu cât acestea vor fi în cantitate mai mare în colon sau vor sta aici mai mult timp, cu atât cantitatea de gaze rezultată va fi mai mare. Ele se găsesc mai ales în alimentele care conţin cantităţi mari de fibre, în principiu foarte sănătoase, cum ar fi legumele, cerealele, unele fructe. De exemplu, cerealele (grâu, secară, porumb, orez), ca şi cartoful, conţin amidon, a cărui digestie se face diferenţiat. Amidonul din orez, de pildă, se absoarbe cel mai uşor şi, deci, va produce mai puţine gaze, pe când cel din grâu, în special cel integral, mai dificil. Multe legume (fasole, mazăre, linte, varză, conopidă, broccoli) conţin rafinoză, un trizaharid care poate fi numai parţial digerat în organismul uman, astfel că ajung în cantitate mai mare în colon. Dintre fructe, merele, perele, piersicile, strugurii, stafidele, bananele produc dificultăţi asemănătoare. Lactoza din produsele lactate este digerată mai greu de anumite persoane şi produce fermentaţie. De asemenea, îndulcitorii artificiali (sorbitol, manitol) care nu se absorb ajung integral în colon. La unele persoane, pur şi simplu flora intestinală e mai abundentă sau mai activă. Pe de altă parte, toate maladiile cu tulburări de absorbţie şi digestie, boli pancreatice sau hepato-biliare se însoţesc de gaze, ca şi afecţiunile intestinale: colonul spastic, colita ulceroasă, diverticuloza, bolile inflamatorii ale intestinului. Constipaţia cronică, tratamentul cu antibiotice, abuzul de laxative se însoţesc de aceleaşi simptome.
Nu este nevoie şi nici nu e indicat să excludeţi vegetalele din alimentaţia dvs., ci să le adaptaţi organismului dvs. Fibrele alimentare sunt importante în controlul glicemiei şi colesterolului, având un rol protector în bolile cardiovasculare sau de colon. Renunţaţi pentru câteva săptămâni la ele, apoi introduceţi-le treptat, în cantităţi mici la început, adaptând regimul în funcţie de toleranţă. Mâncaţi mese mici, mestecând în linişte, fără să beţi apă în timpul meselor. Evitaţi mâncărurile grase, prăjite, deoarece acestea încetinesc digestia.
