Hirsutismul

Oricât de mult ar crede în egalitatea dintre sexe, există anumite atribute masculine pe care nici o femeie nu şi le doreşte! Aşa este, de exemplu, părul apărut pe faţă şi pe corp. Exceptând maiestuoasele reprezentări ale femeilor-faraon din Egipt, cu barbă şi sceptru, accentuarea pilozităţii produce nemulţumire şi îngrijorare, fiind percepută ca o pierdere a feminităţii, şi necesită de cele mai multe ori laborioase investigaţii şi teste.

Hirsutismul este apariţia la femei a părului cu o distribuţie tipic masculină: pe buza superioară, bărbie, gât, obraji, piept, spate, coapse. Ea nu trebuie confundată cu hipertricoza, care constă în creşterea densităţii părului din areale tipic feminine.

Dezechilibru hormonal
Hirsutimul apare printr-un dezechilibru al producţiei de hormoni feminini (estrogeni) şi masculini (androgeni), deoarece mici cantităţi de astfel de hormoni sunt secretaţi fiziologic şi în organismul femeilor, în ovar sau în glanda suprarenală. Androgenii accentuează creşterea pilozităţii corporale şi produc un fir gros, negru, puternic. Estrogenii încetinesc creşterea părului şi determină un fir subţire, fin, deschis la culoare. Mecanismul patogen poate fi  la nivel organic, prin creşterea sintezei de androgeni în ovar ori în glanda suprarenală. Alte cauze intervin la nivel tegumentar, prin mărirea sensibilităţii receptorilor din piele la concentraţii normale de androgeni sau prin creşterea nivelului unei enzime (5 alfa-reductază), care transformă testosteronul în dihidrotestosteron, formă sub care el acţionează asupra ţesuturilor. În fine, în alte cazuri poate fi vorba de o scădere a proteinei din sânge, care leagă testosteronul, crescând concentraţia hormonului liber, aşa cum se întâmplă în cazul unor boli hepatice sau în insulinorezistenţă (din obezitate, diabet de tip 2). Hirsutismul apare la circa 10% dintre femei şi doar în jumătate dintre situaţii s-au constatat creşteri ale nivelurilor de androgeni, în rest cauzele fiind de sorginte locală.

Frecvent la brunete
Hirsutismul se întâlneşte mai frecvent la femeile brunete şi este destul de comun la unele populaţii, existând uneori un evident determinism genetic sau etnic. În mod fiziologic, hirsutismul apare în perimenopauză şi primii ani de menopauză sau uneori în sarcină. Alteori, cauza este la nivelul suprarenalei: tumori, hiperplazie congenitală, boala Cushing etc. La nivel ovarian, cele mai întâlnite cauze sunt tumorile şi sindromul ovarului polichistic. Afecţiuni ale tiroidei (hipotiroidism) sau hipofizei (diferite tumori secretante) se însoţesc de acelaşi simptom. Alteori apare ca efect advers al unor medicamente (contraceptive orale, în special cele cu conţinut crescut în progesteron, Danazol, steroizi, unele medicamente anticonvulsivante sau folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale etc). În afară de apariţia părului nedorit pe faţă şi corp pot apărea şi alte semne ale excesului de androgeni: voce profundă, căderea părului de pe scalp, acnee, scăderea volumului sânilor, mărirea clitorisului, creşterea masei musculare, amenoree sau cicluri menstruale neregulate, care sugerează o formaţiune ovariană sau suprarenală. Aceste modificări se pot instala gradual sau rapid, ceea ce constituie un semnal de alarmă. Obezitatea apare în boala Cushing, produsă prin creşterea producţiei de hormoni suprarenali, manifestată prin obezitate centrală, cu membre subţiri, vergeturi, faţă rotundă, hipertensiune arterială, slăbiciune musculară sau în sindromul de ovar polichistic cu tulburări menstruale, infertilitate, sindrom dismetabolic. Uneori se poate simţi o masă abdominală, care de obicei reprezintă o tumoră ovariană. Afectarea hipofizei, glanda intracraniană care controlează acţiunea tuturor celorlalte glande endocrine, se manifestă prin galactoree (secreţie lactată în afara perioadei de alăptare), amenoree, alterări ale câmpului vizual.

Analize
Diagnosticul este laborios şi implică colaborarea cu medicul endocrinolog şi ginecolog, precum şi numeroase teste şi investigaţii. Se determină nivelul testosteronului total şi liber, DHEAS (androgen de origine suprarenală), FSH, LH, alţi hormoni (TSH, prolactină), tabloul metabolic etc. La acestea se adaugă diferite investigaţii imagistice (ecografie abdominală, tomografie computerizată, rezonanţă magnetică). De obicei, nivelurile crescute de testosteron orientează spre o patologie ovariană, în timp ce valorile ridicate de testosteron şi DHEAS spre originea suprarenală a manifestărilor. Descoperirea cauzei se face de obicei în diferite etape, necesită teste şi examene suplimentare, timp în care pacienta, care îşi simte ameninţată feminitatea şi sănătatea, are nevoie de sprijinul familiei şi de o răbdare şi încredere în medicul curant pentru stabilirea diagnosticului şi a modalităţilor de tratament. Dacă nu este evidenţiat un nivel crescut de androgeni, se folosesc de obicei doar mijloace cosmetice (decolorare, pensare, radere, depilare cu ceară sau creme, electroliză sau laserterapie), fiecare procedeu având limitele şi reacţiile sale adverse. Dacă este descoperită o cauză organică, se face un tratament medicamentos sistemic sau chirurgical (când sunt depistate tumori).  

TRATAMENT. Hirsutismul se tratează prin două metode terapeutice, care se folosesc separat sau simultan: scăderea producţiei de androgeni şi inhibarea acţiunii androgenilor în piele. Nici una nu este lipsită de posibile efecte nocive. Se pot folosi: glucocorticoizi în doze mici (în patologia suprarenală), contraceptive orale care suprimă activitatea ovariană, spironolactona, care blochează receptorii androgenici, metforminul, care reduce rezistenţa la insulină, diverşi antiandrogeni nesteroidici sau, mai nou, inhibitori de 5 alfa-reductază.