Ca un camp de batalie. Asa arata organismul nostru la scara microscopica. In fiecare secunda el se lupta cu bacterii si virusuri. Totusi, nu suntem mereu bolnavi. Si asta datorita sistemului nostru imunitar.

Ca un camp de batalie. Asa arata organismul nostru la scara microscopica. In fiecare secunda el se lupta cu bacterii si virusuri. Totusi, nu suntem mereu bolnavi. Si asta datorita sistemului nostru imunitar, care ne protejeaza.

Arsenalul nostru de lupta in fata invadatorilor este foarte puternic si extrem de complex. Nici cei mai de seama oameni de stiinta din domeniul imunologiei nu au reusit sa descifreze in intregime acest mecanism de aparare. Cert este ca sistemul imunitar sau imun, cum il numesc imunologii, nu este propriu omului. Vertebrate si nevertebrate, toate stiu sa raspunda cand o substanta straina, numita si antigen, invadeaza celula. Cine poate constitui o amenintare pentru organism? Pe de o parte exista in mediu agentii patogeni, constituiti din virusuri, bacterii si fungi. Pe de alta parte exista factori fizici, precum radiatiile sau factorii chimici, de la bioxid de carbon in exces si pana la substante toxice, medicamente. Cu alte cuvinte, orice antigen capabil sa distruga o celula constituie o amenintare pentru sistemul imun. Daca aceste substante sunt in cantitati mici, sistemul imunitar poate face fata atacului, dar exista situatii in care el este depasit. Asa se face ca o simpla taietura la deget se poate vindeca rapid si cu succes in cele mai multe cazuri, dar, daca sunt prea multe bacterii ce invadeaza rana, taietura se va transforma intr-un panaritiu.

Dar sa mergem mai departe in incercarea de a intelege ce este si cum functioneaza sistemul imunitar. Ne explica directorul Institutului "Cantacuzino", dr. Dorel Lucian Radu, specialist in imunologie.

Kutt Niinepuu/DREAMSTIME

Principii de functionare

O caracteristica foarte importanta a sistemului imunitar este ca poate face o distinctie intre propriu (self) si strain (nonself). Structurile proprii, precum oasele, muschii, tesuturile, sunt acceptate de sistemul nostru imunitar, dar substantele straine vor fi intotdeauna respinse. Particularitatea acestui intreg sistem este si aceea ca el detine memorie, ceea ce inseamna ca odata creati anticorpii pentru un anumit antigen, acesti anticorpi vor exista intotdeauna in organism si vor lupta cu antigenul. Organismul invata prin experienta: intalneste un antigen, invata totul despre el, lupta impotriva lui, iar in urmatoarea confruntare isi va aminti toate informatiile dobandite si va reusi sa-l invinga cu usurinta. Pe acest principiu se bazeaza si vaccinarea, care stimuleaza productia de anticorpi pentru un anumit antigen.

In structura acestui mecanism complex intra organe limfoide, celule si molecule. Organele limfoide sunt de doua tipuri: primare si secundare. In cele primare, timusul si maduva osoasa, se formeaza celulele sistemului imunitar: limfocitele T (timus) si limfocitele B (maduva osoasa). Timusul este foarte mare la nastere si pana la varsta de aproximativ 14 ani, dar apoi involueaza. Pana la 14 ani, el produce o cantitate foarte mare de limfocite T si le depoziteaza in organele limfoide secundare, unde se multiplica. Dupa aceasta varsta el produce in continuare limfocite, dar in cantitati foarte mici.

Organele limfoide secundare sunt splina, ganglionii limfatici, apendicele, amigdalele. Aici se depoziteaza si se inmultesc limfocitele care au luat nastere in organele limfoide primare. "Niciodata contactul cu o substanta straina nu exista la nivelul timusului si maduvei osoase, ci numai la nivelul organelor limfoide secundare", precizeaza dr. Dorel Lucian Radu.

Limfocitele B sunt celule care secreta molecule numite anticorpi sau imunoglobuline. Astfel, limfocitele B produse de maduva osoasa ajung in ganglioni si splina, unde se transforma in plasmocite. Iar plasmocitele sunt cele care secreta anticorpii. Exista cinci clase de anticorpi sau imunoglobuline (Ig) in sange: IgG, IgA, IgM, IgE si IgD. IgM sunt primele imunoglobuline secretate cand organismul este invadat de un antigen. IgG se sintetizeaza dupa IgM si sunt singurele imunoglobuline care traverseaza placenta, asigurand astfel protectie fatului si nou-nascutului in primele luni de viata. IgA joaca un rol important in lupta impotriva bacteriilor in mucoase (in caile respiratorii, in tractul digestiv). IgE au un rol cheie in lupta impotriva parazitilor si a starilor alergice, fiind secretate atunci cand organismul intra in contact cu un alergen (polenul, veninul de viespe, substante chimice). IgD intervin in maturarea limfocitelor.

Limfocitele T, produse de timus, au doua roluri. O subcategorie de limfocite T sprijina productia de anticorpi a limfocitelor B. O alta categorie de limfocite T are rolul de a ucide prin contact direct, in lupta "corp la corp", o celula infectata.

O categorie foarte importanta de celule ale sistemului imunitar sunt celulele NK (prescurtare de la expresia in engleza "natural killer", care se traduce prin ucigas natural). Ele distrug orice tip de celula straina si infectata, fara deosebire. Pe acest principiu, celulele "ucigase" distrug si celulele tumorale considerate de organism ca fiind straine, din cauza transformarii lor maligne. Celulele NK sunt produse in maduva osoasa, dar se gasesc si in organele limfoide secundare, precum si in sangele periferic. Limfocitele T, anticorpii si celulele NK patruleaza prin intreg organismul. In ce priveste distributia celulelor si moleculelor in organism, aceasta tine de nevoile organismului si de intensitatea factorilor agresivi din mediu.

Varstele imunitatii

O parte a imunitatii este innascuta, iar o alta dobandita. Cea innascuta, mostenita de la parinti, nu mai poate fi influentata pana la sfarsitul vietii. Dar imunitatea dobandita poate fi sprijinita si modelata, fie prin contactul cu un antigen, fie prin vaccinare. Maturizarea maxima a sistemului imunitar se produce intre 2 si 4 ani. Aceasta este insa si varsta la care copiii au contact cu cei mai multi agenti patogeni, motiv pentru care dezvoltarea sistemului imun si formarea de anticorpi va continua pentru multa vreme.

Imunitatea scade o data cu inaintarea in varsta? Asa cum fenomenul de imbatranire afecteaza sistemul cardiorespirator si celelalte organe, la fel se intampla si cu sistemul imun. Desi memoria imunologica devine mult mai bogata, organele limfoide se uzeaza o data cu inaintarea in varsta.

Jyn Meyer/Dreamstime

Laptele matern

Primul pas spre dobandirea imunitatii nou-nascutului se face prin anticorpii din placenta mamei si din primul lapte supt (colostru). De aceea, alaptarea in prima zi de viata poate fi numita prima vaccinare a copilului.

Cu timpul, imunizarea copilului se realizeaza prin vaccinarile obligatorii, dar si prin contactul cu diversi agenti infectiosi, fata de care capata imunitate. O metoda importanta in formarea imunitatii celui mic este utilizarea corecta a factorilor de mediu: alimentatia, aerul, apa, soarele. Explica aceasta metoda medicul primar pediatru Rodica Nanu de la Policlinica Batistei.

Hranirea copilului este bine sa se faca numai la san pana la 6 luni, dupa care sa se continue alaptarea pana la 2 ani (conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii), in paralel cu introducerea alimentatiei diversificate. O data cu laptele mamei de calitate nutritionala foarte buna copilul primeste anticorpi, fiind ferit de orice infectie pe care mama a avut-o. In afara de alimentatia echilibrata, folosirea aerului, a apei si a soarelui sunt esentiale pentru calirea organismului. Copilul trebuie obisnuit de mititel cu vestimentatia adecvata temperaturii exterioare. Infofolirea specifica poporului nostru nu face decat rau. Este important ca micutul sa stea la aer curat cat se poate in sezonul rece si cu masura in sezonul cald. Apa este de asemenea foarte utila pentru cresterea rezistentei organismului la infectii. Baia zilnica este obligatorie, efectuata mai mult sub forma unei balaceli cu apa calduta, folosindu-se sapunul doar in locurile care se murdaresc frecvent. La sfarsitul baii, dr. Rodica Nanu recomanda un dus scurt cu apa mai rece decat cea folosita pentru baie. La sfarsitul baii, apa rece inchide porii, provocand vasoconstrictie (vasele de la suprafata pielii se contracta si in felul acesta permit mai putin pierderea caldurii). In schimb, cand este canicula, apa trebuie sa fie calda, pentru ca sa provoace vasodilatatie (vasele se dilata, astfel incat organismul sa se racoreasca mai usor).

Respectarea unui stil de viata sanatos este foarte importanta in intarirea sistemului imunitar al copilului. Sa nu plece niciodata cu stomacul gol la gradinita sau la scoala. Sa manance un biscuit, o tartina cu unt, chiar si o bucatica de ciocolata. In timpul noptii, atat copiilor, cat si adultilor le scade glicemia, iar scaderea glicemiei atrage dupa sine o receptivitate mai mare la imbolnaviri. De asemenea, suprasolicitarea scolara scade rezistenta la infectii. Copilul crispat, stresat cu ore suplimentare de limbi straine, muzica, balet, sport etc. este predispus imbolnavirilor. Copilul are nevoie de momente in care sa-si ocupe timpul cum vrea, de relaxare prin joc, pe cat posibil in aer liber, nu la calculator. Imunitatea copilului depinde si de respectarea orelor de somn. Copiii sub 10-11 ani sa mearga la culcare inainte de 9 seara, iar scolarii mari si adolescentii inainte de 10 seara. Copiii trebuie sa prinda primul val de somn, care incepe pe la ora zece seara si care este de asemenea un factor de crestere a imunitatii.

PHOTONICA/GETTY/GULIVER

Dieta

Alimentul poate fi in acelasi timp medicament sau cauza de boala, poate stimula imunitatea, dar poate sa o si afecteze. Cum refacem un sistem imunitar slabit? Raspunsul e simplu: prin alimentatie. Sunt foarte multe alimente care au proprietati imunostimulatoare si imunomodulatoare: fructele si legumele proaspete, iaurturile imbogatite cu bacterii probiotice, unele legume (usturoiul, ceapa, soia), unele plante (echinaceea).

"Sistemul nostru imunitar are nevoie in primul rand de proteine, pentru ca anticorpii sunt proteine. Daca nu consumam proteine de calitate – atat de origine vegetala, cat si animala, atunci imunitatea noastra se prabuseste treptat", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

De asemenea, pentru pastrarea acestui scut de aparare a organismului sunt necesari antioxidantii (vitamine si minerale) din fructele si legumele crude. "Sistemul nostru imunitar se bazeaza foarte mult pe eliberarea de radicali liberi. Globulele albe omoara microbii cu ajutorul radicalilor liberi. Acestia insa trebuie tinuti sub control de antioxidanti. Atunci cand apare un dezechilibru intre radicalii liberi si antioxidanti – radicalii liberi sunt preponderenti, iar antioxidantii din alimente lipsesc – apare stresul oxidativ. Acesta sta la originea bolilor nervoase, afectiunilor cardiovasculare, cancerului etc.", ne atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Grasimile isi au si ele rolul lor in mentinerea imunitatii, mai ales grasimile din pestele gras oceanic. Si daca nu putem sa mancam zilnic macrou, hering sau somon, atunci o solutie pentru refacerea imunitatii pot fi suplimentele nutritive cu ulei de peste, cu acizi grasi esentiali omega 3.

HIV. Dusmanul cel mai mare al sistemului imun este virusul HIV. El distruge o subpopulatie de limfocite numite T Helper, foarte importante in functionarea mecanismului imun. Pentru a intelege mai bine rolul acestora, am putea compara sistemul imunitar cu o orchestra. In acest caz, limfocitele T Helper ar fi dirijorul orchestrei. Virusul imunodeficientei (Human Imunodeficiency Virus) este ferit de atacurile sistemului nostru imun, pe care il slabeste treptat si il face incapabil sa mai opuna rezistenta oricarui antigen, devenind o prada usoara pentru orice infectie. AUTOIMUNITATE. Desi extrem de sofisticat, uneori sistemul nostru imunitar poate comite erori. Din motive necunoscute inca, exista situatii in care organismul produce anticorpi indreptati impotriva propriilor constituenti. Exemple de boli autoimune sunt poliartrita reumatoida sau lupusul eritematos. Anticorpii daunatori se numesc autoanticorpi. O eroare apare si cand un intrus inofensiv produce o reactie exacerbata a sistemului nostru imun, considerandu-l o amenintare. Alergiile sunt un astfel de exemplu. Reactiile alergice intervin atunci cand memoria sistemului imun devine confuza. SPORT. Studii recente au aratat ca un antrenament usor, de 30 de minute zilnic, intareste sistemul imunitar. "Miscarea inseamna sanatate! Pentru a avea un stil de viata sanatos trebuie sa includem exercitiile fizice in rutina zilnica! Indiferent de numarul de ore lucrate si de gradul de oboseala dupa o zi de munca, miscarea ar trebui sa ocupe un loc permanent in agenda zilnica! Deoarece exercitiile fizice nu ne scapa doar de cateva kilograme in plus, ci stimuleaza sistemul imunitar, prevenind instalarea bolilor", subliniaza Luiza Bucur, instructor de fitness in cadrul FC National Fitness Center. ANALIZE. Hemoleucograma (HLG) este cea mai simpla analiza care depisteaza starea de functionare a sistemului imunitar. HLG presupune o numaratoare a limfocitelor, fara insa a le diferentia in subclasele sale: limfocit T, B sau NK. Analiza este totusi utila, intrucat poate indruma medicul catre investigatii suplimentare. Ea se poate efectua in cadrul analizelor anuale. Dar pentru informatii amanuntite cu privire la o imunodeficienta se poate realiza o citometrie in flux, care diferentiaza limfocitele in subtipurile sale (T, B, NK). Investigatia se efectueaza numai daca medicul o considera necesara. IMUNODEFICIENTE. Exista defecte congenitale, numite imunodeficiente, care se caracterizeaza prin existenta unui deficit al raspunsului imun la factorii de agresiune. Astfel de defecte sunt agamaglobulinemia si hipogamaglobulinemia. Multe dintre aceste imunodeficiente congenitale nu sunt descoperite la nastere. Mai tarziu, o pneumonie poate cauza moartea copilasului, de vina fiind chiar defectul congenital nediagnosticat. Dar imunitatea poate fi afectata si pe parcursul vietii. Imunosupresiile apar atunci cand sistemul imun este afectat de infectii cronice, de agresiuni chimice (substante chimice, medicamente citotoxice) sau fizice (iradierea). In toate aceste cazuri, sistemul imunitar nu mai este capabil sa apere organismul in fata antigenelor. Sansele de a duce o viata normala depind de gravitatea imunosupresiei si de agresiunea factorilor de mediu. IMUNOGRAMA. Pentru stabilirea valorilor imunoglobulinelor (anticorpilor) in sange exista o analiza de laborator numita imunograma. O valoare mai mare sau mai mica decat cea normala semnaleaza de cele mai multe ori existenta unei infectii. Insa nu intotdeauna o valoare mai mica decat cea normala a imunoglobulinelor este un indiciu de boala. Se poate intampla ca pacientul sa aiba o lipsa de imunitate si nu o infectie. Imunograma este numai orientativa, sunt necesare investigatii suplimentare pentru stabilirea unui diagnostic. PLANTE. Imunitatea copilului este stimulata prin unele plante. Usturoiul poate fi introdus in dieta chiar de la varsta de 2 ani, spune dr. Rodica Nanu. Nu va feriti de mirosul usturoiului, pentru ca tocmai substanta care confera acest miros – alicina – este factorul de crestere a imunitatii. Copilul poate fi obisnuit sa manance zilnic un catel de usturoi pisat si intins pe o felie de paine prajita. Si tratamentul cu echinacea are rezultate foarte bune in prevenirea infectiilor la copii. Tabletele sau tincturile pe baza de echinaceea se administreaza doua luni, in sezonul rece. Dar nu in fiecare zi, asa cum procedeaza din nestiinta multi parinti, ci doar patru zile pe saptamana, cu trei zile pauza. Atentie, administrarea zilnica de echinaceea nu face decat sa leneveasca imunitatea. ACUPUNCTURA. Medicina traditionala chineza considera ca scaderea imunitatii este rezultatul activitatii energetice scazute a organismului. In medicina chineza, stomacul este generatorul de energie pentru toate organismele. Concomitent cu scaderea energiei acestui organ este diminuata si actiunea organismelor implicate in procesul de imunitate. Astfel, organismul este invadat de factori agresivi din atmosfera, de microbi care dezvolta boala. 10-12 sedinte de acupunctura echilibreaza energiile din organism, intarind in acest fel sistemul de aparare al organismului. O procedura dureaza aproximativ 30 de minute, in acest timp fiind infipte cateva ace la nivelul mainilor, spatelui si regiunii lombare. SELENIU. Pentru refacerea imunitatii, persoanelor cu restrictii alimentare, femeilor insarcinate si varstnicilor, bolnavilor cronici, tinerilor care consuma alimente fara valoare nutritionala (de tip fast-food) le sunt recomandate suplimentele alimentare cu seleniu. Acesta poate fi asociat cu alti antioxidanti (vitaminele A, B6, C, E, zincul).