Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Elizabeth Taylor. O adevărată legendă a Hollywoodului, cu peste 60 de roluri memorabile, cu două Premii Oscar. Dar şi cu multe afecţiuni severe, de la pneumonii, tumoare benignă până la accident vascular cerebral. Şi totuşi actriţa a fost răpusă de insuficienţa cardiacă, demonstrând încă o dată că, în lume, bolile inimii sunt cauza celor mai multe decese.
Deşi rolurile interpretate de Elizabeth Taylor sunt foarte cunoscute, totuşi ştim foarte puţin despre impresionantul dosar medical al artistei. Aceasta a suferit câteva zeci de operaţii şi a fost internată de nenumărate ori pentru afecţiuni dintre cele mai diverse, de la banale la foarte grave. Actriţa a suportat cinci intervenţii chirurgicale pe coloana vertebrală, avea ambele şolduri protezate, toate aceste intervenţii şi, mai ales, osteoporoza de care suferea, ţintuind-o în scaunul cu rotile. De asemenea, ea a avut de trei ori pneumonii grave, o tumoare benignă la creier, operată cu succes în 1997, cancer de piele tratat în 2002, diabet zaharat, accident vascular cerebral, fără să mai pomenim de numeroasele fracturi, afecţiuni şi intervenţii minore.
În plus, abuzul de alcool şi medicamente (somnifere şi antialgice), pentru care a fost de mai multe ori internată, desele cure de slăbire şi depresia de care suferea nu au făcut decât să-i înrăutăţească starea de sănătate. Cu toate acestea, decesul său a survenit în urma unei insuficienţe cardiace, descoperită în 2004, după ce, în 2009, actriţa suferise o procedură de reparare a unei valve de la nivelul inimii. S-a reiterat astfel avertismentul medicilor, conform căruia bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate şi în cazul femeilor, nu numai al bărbaţilor. Este adevărat că la femei afecţiunile cardiovasculare apar în general mai târziu, la câţiva ani după instalarea menopauzei, dar rămân la fel de periculoase. În plus, actriţa a decedat la 79 de ani, deşi în SUA durata medie de viaţă este de 77,8 ani, mai ridicată în cazul femeilor (80,4 ani), vârstă pe care o persoană care beneficiază de cea mai bună îngrijire medicală posibilă ar fi putut spera să o depăşească.
În esenţă, insuficienţa cardiacă înseamnă că inima nu mai poate pompa sângele în mod eficient. Fluxul de sânge are o viteză mai mică, presiunea în inimă creşte şi toate ţesuturile şi organele suferă din cauza unui aport insuficient de oxigen şi nutrienţi. Cauzele principale sunt: bolile coronariene, hipertensiunea arterială, cardiomiopatiile, bolile valvulare, aritmiile, defectele congenitale. Principalii factori de risc sunt: diabetul zaharat, bolile renale, tiroidiene, alcoolismul etc.
În SUA există 5,3 milioane de persoane cu această problemă, aproximativ 500.000 de noi cazuri fiind descoperite în fiecare an. Simptomele principale sunt: dispneea (respiraţie dificilă) care apare la efort sau când bolnavul stă întins în pat, edeme, oboseală, slăbiciune, ameţeli, palpitaţii. Manifestările se instalează treptat şi este foarte important de sesizat apariţia dispneei la eforturi din ce în ce mai mici, care înainte se desfăşurau fără probleme. În stadiile avansate, dispneea apare chiar şi în repaus, în lipsa oricărui efort. Diagnosticul de insuficienţă cardiacă trebuie pus precoce, cu precizarea stadiului, pentru că există suficiente mijloace terapeutice eficiente atât cu medicamente, cât şi cu intervenţii chirurgicale. Diagnosticul este formulat de un specialist cardiolog după consult şi mai multe investigaţii: EKG (electrocardiogramă), radiografie toracică, ecocardiografie (inclusiv cu măsurarea fracţiei de ejecţie, care în mod normal este în jur de 55%), teste de stres, cateterism cardiac etc.
Citește pe Antena3.ro
