Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unul din zece adulţi este obez la ora actuală, potrivit unei statistici publicate de revista The Lancet. Există peste un miliard de persoane supraponderale în toată lumea, între care 300 de milioane sunt obeze din punct de vedere clinic, iar dintre acestea, 2% sunt copii. Dacă în trecut robusteţea fizică era ca o carte de vizită a "titularului" ei, exteriorizând, după vechile concepţii, prosperitatea, succesul şi chiar un statut social superior, acum este tocmai invers, păturile mai modeste ale societăţii, "slăbănogii" de altădată, reuşind să ia locul graşilor bogaţi de pe vremuri.
Şi aspectul stratului adipos al corpului a suferit modificări importante, făcând de la un punct încolo deosebire între "graşi" şi "obezi". Astfel, cei din prima categorie au rotunjimi din "surplusuri" ceva mai ferme şi mai "echitabil" distribuite pe suprafaţa corporală (cu diferenţele anatomice de rigoare între sexe). Par a fi un fel de "vintage" în societatea de astăzi, faţă de cei din a doua categorie, care depăşesc suta de kilograme încă din tinereţe, iar "colacii" lor de grăsime au aspect flasc, ca şi cum grăsimea ar fi ambalată în pungi de plastic lipite aiurea de corp, dându-le un aspect diform, iar într-un stadiu avansat, chiar hidos.
Obezitatea şi "aliaţii" ei principali – colesterolul şi tensiunea arterială crescute – sunt cei mai mari factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Cu toate că medicina modernă ne-a pus la dispoziţie medicamente cu care să ţinem în frâu colesterolul şi tensiunea şi astfel aceste afecţiuni fiind în scădere în ţările dezvoltate, obezitatea este în continuă creştere la nivel mondial şi ameninţă să facă din ce în ce mai multe victime. De pildă, potrivit studiului publicat în The Lancet, în 2008, 9,8% dintre bărbaţi şi 13,8% dintre femei din toată lumea erau obezi, spre deosebire de statisticile din 1980, care arată că numai 4,8% dintre bărbaţi şi 7,9% dintre femei sufereau de obezitate. Studiul a fost realizat de o echipă mixtă de cercetători de la universităţile Harvard şi Imperial College London, care au luat în calcul Indicele de Masă Corporală (IMC), nivelul colesterolului în sânge şi cel al tensiunii arteriale.
ICM este un raport bazat pe greutatea şi înalţimea fiecărei persoane. Se calculează împărţind greutatea corporală exprimată în kilograme la pătratul înălţimii exprimat în metri. Un IMC cuprins între valorile 18 şi 25 aparţine unui om sănătos, peste 25, unuia gras, iar peste 30, unuia obez. Mai precis, conform unui tabel cu grupe de valori, acestea arată astfel:
18,49 sau mai puţin - stadiul de subponderal
între 18,50 şi 24,99 – stadiul de greutate normală
între 25,00 şi 29,99 – stadiul de supraponderal
între 30,00 şi 34,99 – stadiul de Obezitate (gradul I)
între 35,00 şi 39,99 – stadiul de Obezitate (gradul II)
40,00 sau mai mult – stadiul de Obezitate morbidă
Principalele cauze ale obezităţii sunt urbanizarea de tip occidental, cu tot aşa-zisul ei "confort" şi hrana proastă, adică meniurile de tip fast-food, băuturile, mai ales cele acidulate, îndulcite cu mult zahăr şi alţi edulcoranţi sintetici, cum este "familia" băuturilor răcoritoare Cola, obiceiul fumatului şi stilul de viaţă sedentar, de tipul muncii de birou, "importate" tot din ţările dezvoltate.
Potrivit statisticilor, unele ţări din Europa occidentală au reuşit să stabilizeze nivelurile IMC. Acesta este cazul femeilor din Belgia, Finlanda, Franţa, Italia şi Elveţia. În schimb, la bărbaţii din Italia şi Elveţia s-a observat o uşoară creştere a acestui indice.
Dacă ar fi să se facă o hartă a obezităţii, Statele Unite sunt, de departe, pe primul loc în topul grăsimii din ţările dezvoltate şi cu nivel de trai ridicat. În perioada studiului, 1980-2008, greutatea corporală a americanilor a crescut, în medie, cu 1 kilogram pe an. După SUA, pe locul al doilea se află Marea Britanie, unde obezitatea s-a extins ca o epidemie. În schimb, între ţările cu nivel de trai ridicat din Europa, Italia a primit "coroniţa" ca singura ţară dezvoltată care şi-a păstrat silueta. IMC-ul italienilor a scăzut în această perioadă, cel mai mult la femei, la bărbaţi înregistrându-se însă uşoare creşteri ale acestui indice, dar nu semnificative. Dieta mediteraneană, bazată pe paste, ulei de măsline, legume şi fructe pare să fie cea care i-a ajutat cel mai mult pe italieni să-şi menţină silueta. În America de Sud, "greii" acestui continent se află în Chile. Chilienii s-au îngrăşat spre sfârşitul dictaturii din anii ’90, când au "înflorit" şi la ei restaurantele fast-food.
Ceea ce este mai interesant şi mai puţin ştiut este faptul că mâna de locuitori – aproximativ 10.000 de suflete – de pe o mică insulă din Pacific, Nauru, este prima în topul mondial al "oamenilor cu greutate". Din "aşchii" cum erau înainte, cei din Nauru, au devenit cei mai graşi de pe Pământ, după ce au ajuns nişte hulpavi, care au renunţat la hrana tradiţională în favoarea ispititoarelor, dar nesănătoaselor mâncăruri occidentale primite ca "recompensă" de la companiile străine care le exploatează minele de fosfaţi din insulă. Acum, locuitorii din Nauru nu mai mănâncă decât pui de tip fast-food, iar apa lor a devenit Coca-Cola. La polul opus, cel al "slăbănogilor" planetei, se află bangladeshienii. Sunt cei mai slabi oameni de pe Pământ.
Cât priveşte cazurile de colesterol şi hipertensiune arterială, tot ţările cu un nivel de trai ridicat au reuşit să ţină în frâu înmulţirea acestora. Pe locul întâi în rândul ţărilor europene privind scăderea cazurilor de hipertensiune se află Marea Britanie, chiar dacă înregistrează o rată crescută a obezităţii. Reduceri mai semnificative a cazurilor de hipertensiune, dar şi de colesterol, au fost înregistrate în Asia, Australia şi în America de Nord, iar la nivel global s-a manifestat de asemenea o tendinţă de scădere a acestor cazuri. Ţările cu cele mai multe cazuri de hipertensiune arterială sunt ţările baltice şi cele estul şi vestul Africii.
La capitolul "colesterol crescut" există şi aici reduceri semnificative în multe dintre ţările occidentale din Europa, în America de Nord, Asia şi Australia. Ţările "cu hipercolesterol" sunt cele din estul şi sud-estul Asiei şi cele din regiunea Pacificului.
"Este salutar faptul că multe ţări au înregistrat succese în reducerea tensiunii arteriale şi a colesterolului, în ciuda creşteii Indicelui de Masă Corporală (...) Îmbunătăţind monitorizarea şi tratamentele, vom contribui probabil la scăderea acestor factori de risc în ţările cu un nivel crescut de trai, aşa cum s-a întâmplat şi după reducerea consumului de sare şi folosirea grăsimilor sănătoase, nesaturate", a afirmat profesorul Majid Ezzati, coordonatorul studiului despre aceste valori. Nu în ultimul rând, se poate preveni astfel şi apariţia diabetului şi ar putea fi recâştigaţi cei 9 ani de viaţă despre care se spune că se pierd din cauza obezităţii. Afirmaţiile lui Ezzati au fost completate de colegul său, specialistul Mike Knapton, care a afirmat că acestea sunt "veşti bune", pentru că "s-au văzut progrese clare în reducerea cazurilor de hipertensiune şi de colesterol crescut în ţările dezvoltate, totul demonstrând faptul că stilul de viaţă şi intervenţiile medicale pot funcţiona" cu rezultate bune. Eliminarea cauzelor care duc la obezitate este însă esenţială, pentru că astfel efectele ei "colaterale", ca hipertensiunea, colesterolul sau diabetul, boli ale căror tratamente împovărează până şi bugetele celor mai bogate naţiuni, vor fi mult reduse.
Mici, graşi şi frumoşi, dar nesănătoşi
Un semnal de alarmă în privinţa obezităţii îl reprezintă creşterea tot mai mare a numărului de cazuri la copii. Dacă până mai acum zece ani, cazurile de obezitate la copiii din România erau foarte rare, acestea au "izbucnit" după anii ‘90, o dată cu primele generaţii care au făcut inaugurarea produselor fast-food ajunse şi la noi în ţară. Aceste generaţii încep să aibă acum probleme cu controlul apetitului şi al greutăţii corporale, mai ales că şi-au păstrat aceste obiceiuri alimentare, pentru că au fost "fidelizaţi" de companiile producătoare de hamburgeri delicioşi, gogoşele, prăjiturele... împănate cu substanţe ce le-a provocat dependenţă. Aceste programe de fidelizare a clienţilor practicate de companiile producătoare şi furnizoare "îl ţin prizonier ani de zile şi e nevoie de un exerciţiu dificil de voinţă ca tânărul să se sustragă acestui tip de alimentaţie şi, implicit, acestui tip de marketing", observa specialistul în igienă alimentară, Gheorghe Mencinicopshi. În ultimul clasament al copiilor obezi din Europa, România a ocupat locul al treilea.
România dolofană
În statisticile din 2008, România arăta cam aşa: un sfert din populaţia sa era obeză adică aproximativ 4,5 milioane de persoane adulte, iar 8 milioane, supraponderale. Cea mai recentă statistică, de anul trecut, plasa România pe locul al treilea în rândul ţărilor europene "obeze". În principal, obezitatea este provocată de proastele obiceiuri alimentare, ca mesele neregulate sau săritul peste mesele principale ale zilei din diverse motive, în special din cauza supraîncărcării programului de lucru şi "rezervarea" pentru o masă copioasă, dar împovărătoare pentru organism, luată seara târziu. De asemenea, preferinţa pentru hrana procesată, în detrimentul produselor naturale, preferată din comoditate sau din lipsa de timp pentru prepararea ei în casă, din produse naturale. La toate acestea se adaugă şi stresul aproape de neevitat în ziua de astăzi, precum şi sedentarismul provocat de tehnologizare excesivă şi lipsa unei educaţii pentru mişcare fizică şi sport. S-a mai observat că cele mai multe victime ale obezităţii sunt intelectualii, 80% dintre ei fiind ameninţaţi de obezitate... şi se înţelege lesne de ce.
