Permisiune pentru cardiaci: un pahar cu vin pe zi

Vinul roşu previne bolile cardiovasculare, diabetul şi bolile sistemului nervos. Cu condiţia să bem nici mai mult, nici mai puţin de 300 de mililitri de vin roşu, jumătate din cantitate la prănz, jumătate seara.

Vinul roşu previne bolile cardiovasculare, diabetul şi bolile sistemului nervos. Cu condiţia să bem nici mai mult, nici mai puţin de 300 de mililitri de vin roşu, jumătate din cantitate la prănz, jumătate seara.

"Trebuie să facem o distincţie intre consumul de alcool şi consumul de vin, acesta din urmă fiind o băutură naturală, care are mai multe avantaje decăt dezavantaje", a precizat academician doctor Constantin Popa la simpozionul "Vinul şi sănătatea", organizat de Academia de Ştiinţe Medicale din Romănia şi Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi alte Produse Vitivinicole (ONDOV). Concentraţia de antioxidanţi este de zece ori mai mare in vinul roşu decăt in cel alb, aşa incăt se explică de ce medicii il recomandă intotdeauna pe cel roşu. Acţiunea antioxidantă a fost demult evidenţiată, la fel ca şi mecanismul prin care vinul roşu oferă protecţie cardiovasculară. Studiile au arătat că un consum moderat de vin roşu reduce pănă la jumătate riscul complicaţiilor cardiovasculare. "Vinul se impacă neobişnuit de bine cu inima. Orice bolnav care nu are contraindicaţii poate bea zilnic 150 de mililitri de vin roşu pe zi, chiar şi bolnavii cu infarct acut. O persoană sănătoasă poate bea, in medie, 300 de mililitri pe zi, dar la două mese diferite: jumătate din cantitate după masa de prănz, jumătate seara. Riscul de a bea in exces este mare, iar in acest caz efectul este contrar celui scontat, pentru că poate provoca tulburări de ritm, hipertensiune arterială, cardiomiopatii sau ciroză hepatică", atrage atenţia prof. dr Eduard Apetrei, şeful Clinicii de cardiologie de la Institutul "C.C. Iliescu".

PROTECŢIE. Vinul roşu are şi efect neuroprotector, spune academicianul Constantin Popa. Consumat cu moderaţie, vinul este un adjuvant in tratamentul pacienţilor cu Alzheimer. Şi anxietatea poate fi tratată cu vin, iar insomniacilor le induce şi le intreţine somnul. "Studiile au arătat că la degustătorii de vinuri activităţile fizice şi intelectuale sunt mai performante. In cazul vărstnicilor, el creşte aportul energetic, imbunătăţeşte activitatea motorie şi funcţia cognitivă", mai spune academician Constantin Popa. Insă abuzul are efecte tragice asupra sistemului nervos central, mai semnalează specialistul. Epilepsia, tulburările psihice care merg pănă la demenţă sunt căteva dintre consecinţele excesului de alcool.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

Diabet

Potrivit studiilor, diabetul zaharat are o incidenţă mai mică la persoanele care consumă cantităţi mici sau moderate de alcool, in comparaţie cu cele care nu consumă deloc. "Efectul este explicabil ştiinţific. Sunt mecanisme metabolice importante care stimulează oxidarea glucozei in organism, ameliorează sensibilitatea celulelor periferice", spune Constantin Ionescu-Tărgovişte, de la Institutul de Boli de Nutriţie şi Metabolice "Nicolae Paulescu". Cantităţi mici de vin roşu pot bea şi pacienţii insulinodependenţi, dar există pericolul de hipoglicemie, aşa incăt el trebuie recomandat numai de specialist.

oana.antonescu@jurnalul.ro